Fiecare român cu durerea lui. „Cum văd eu ceea ce se petrece în România”
- Adam Popescu
- 7 februarie 2015, 00:00
Aveți răbdarea necesară pentru a parcurge rândurile mele. Vă asigur că le-am scris, așa cum văd eu ceea ce se petrece în jurul meu. Veți ierta unele inadvertențe sau formulări nefericite din textul meu. Vă asigur de toată considerația mea. Nu am mijloace necesare de comunicare, nici măcar un telefon mobil.
Citesc ziarul dvoastră de mulți ani, mă abonez lună de lună, deși ziarul ajunge la mine a doua zi după apariție, așa e în Moldova, totul mai calm și încetișor.
Apreciez ziarul dvoastră puțin citit în lumea satului, sunt singura abonată din comună și am stîrnit curiozitatea unora și chiar greutăți în distribuirea ziarului. Mă veți întreba de ce vă scriu și ce așteptări am de la dvoastră, multe așteptări. Urmăresc pe B1TV și prezentarea ziarului, nu întotdeauna calibrată pe teme din ziar. Îmi exprim nădejdea că în viitor veți aborda și alte teme politice pentru a înlătura multe percepții greșite referitoare la persoane și partide politice. Nu mă bănuiți de partizanat politic pentru o anume parte, am 77 de ani, nu activez politic, nici nu ies din casă, uneori la piață în ziua de luni când este târg comual. Pe de altă parte, urmăresc atent și critic tot ce se întâmplă.
S-a încheiat mandatul președintelui Traian Băsescu pe care sincer l-am prețuit și apreciat. Ca fost profesor de istorie am simțit forța cestui om, am simțit din primul său mandat că are stofă de mare om politic și nu m-am înșelat, sper ca viitorul să-l arate așa cum merită. I-aș reproșa două mari erori: despărțirea de PDL - nejustificată și neinspirată, acest partid reformat de el l-a susținut pentru câștigarea celor două mandate la Primăria Capitalei, l-a susținut în obținerea celor două mandate de președinte. Cel mai greu pentru partid au fost cele două suspendări nemeritate, oamenii din PDL au fost cu el prin țară, au suportat furia mulțimii și vorbele proaste regizate de adversari, care era motivul pentru a se dezice de partid, a fost un gest gratuit , răutăcios și păgubos, nu l-am iertat pentru gestul făcut. În legătură cu acest aspect cred că se leagă cea de-a doua mare greșeală: susținerea fără rezerve a E. Udrea în general și, mai ales, în fruntea P.M.P, mare eroare. Nu fac parte din categoria femeilor răutăcioase, tot timpul am apreciat-o pe E.Udrea și ca ministru și ca politician, am fost alături de ea cu gândul când era obiect de discuții jignitoare la multe posturi TV. În egală măsură este și ea vinovată de căderea P.M.P, n-a știut până unde să meargă, când să se oprească.
Câte ceva de U.S.L. Ponta afirmă că pune în practică programul U.S.L. Înțelegerea Ponta – Antonescu s-a sudat în februarie 2010 la reluarea activității parlamentare, vă amintiți că nu participam la lucrările Parlamentului, reluați subiectul, oamenii uită și „cine uită nu merită”. Antonescu - un om fără vocație de politician sau profesor, un om fără substanță, găunos, simpatic și simpatizat mai ales de femei. Ca o paranteză, în alegerile din 2009, o mătușă din Iași, de altfel intelectuală, trecută de 80 de ani, a votat cu Crin „că e un frumușel”. Multe femei au dat dovadă de cochetărie adolescentină. Antonescu avea doar o retorică care atrăgea atenția, în rest golul era imens. Ponta, deși mult mai tânăr, abil, viclean, onctuos, a se vedea cum este și acum, în 2015, se comportă la fel pentru îmbrobodirea președintelui. Se va vedea.
Că în 2012 a fost o lovitură de stat nu mai încape îndoială. Sunt surprinsă că presa scrisă și video a trecut la și altele acele evenimente cu risc major pentru țară. Viitorul ne va judeca, sunt prea dese momentele din istoria neamului nostru când ne jucăm cu istoria și destinul. Suntem experți în pierderea trenurilor istoriei, de puține ori am reușit să ne urcăm, pe celelalte le-am privit îndepărtându- se, cu regrete tardive. Nu treceți la arhivă acest eveniment din 2012 cu efecte până astăzi, cu umilirea fără limite a Președintelui. Erau mici afișe cu capul Președintelui sub care era scris îndemnul: „Dă-l afară”! Un alt afiș era cu capul unei bătrâne de la țară cu textul: „Mi-a tăiat pensia”!Pot rămâne aceste manipulări fără pedeapsă?
Cu respect,
Ecaterina Chebac, Bibolari- Iași
(Va urma)
Simboluri neglijate
1.Imnul național
În perioada interbelică, pe coperțile caietelor era tipărită tabla înmulțirii și de multe ori imnul de stat (legal în acea perioadă). Gândire perfectă pentru că atât tabla înmulțirii cât și imnul de stat ca să-și atingă scopul trebuie să le memorezi. Recent, am făcut o testare pe 25 de elevi de 16-18 ani, nici unul nu a știut imnul pe de rost. Grav că acest simbol solemn este folosit ca dispută politică precum cea de la o mare adunare populară, când plăvanul de cântăreț a ciuntit strofe cu împăratul Traian. Nu i-a plăcut de președinte.
2. Despre steagul național
În urmă cu două, trei luni, am dăruit unei rude din provincie singurul steag tricolor pe care-l aveam și pe care îl afișam cu drag la geam la sărbătorile naționale. Expunerea acestor simboluri îmi creează sentimente de dragoste de neam, de unire, de aderare la pricipiile europene. S-au scurs câteva luni și nu am reușit să cumpăr un steguleț tricolor și unul UE. Este clar, nu ne preocupă cultul acestui simbol. Cât de necesară este trezirea acestor sentimente mai ales acum când la graniță se adună nori negri.
Deșteaptă-re române!
Costin Dumitru, București
Dragi cititori,
Această pagină vă este dedicată în fiecare sâmbătă. Am vrea să cuprindă cât mai multe semnale de la dumneavoastră, de aceea vă rog să ne trimiteți texte scurte, despre lucruri de interes public, lucruri care vă frământă și cărora nu le-ați găsit rezolvare. Așteptăm scrisorile dvs. pe adresa: „Evenimentul zilei, bd. Dimitrie Pompeiu nr 6, sect. 2, București”. Vă mulțumesc pentru că ne sunteți aproape! Să aveți o săptămână minunată!
Simona Ionescu,
redactor șef