În marile anchete penale mereu nu se pupă ceva. Cazurile Cornel Dinicu cu Ferma Dacilor, Caracal cu Gheorghe Dinică, atentatul de la Arad cu afaceristul apropiat unor politicieni importanți din zonă și incendiul de la Colectiv sunt exemple clare că adevărul a ars odată cu focul prezent în fiecare din aceste evenimente groaznice.

De la Crăciun încoace se fac dezbateri și dezvăluiri la televizor și se scriu articole pe internet despre tragedia de la Ferma Dacilor unde au murit opt oameni. Sau șapte, că al optulea nu a fost identificat. S-a „topit” trupul ca în butoiul lui Dincă din Caracal, căci dinspre pompieri a transpirat informația că incendiul a degajat o temperatură de circa 1000 de grade?

Al optulea mort de la Ferma Dacilor, neidentificat

Dar de ce nu s-a întâmplat același lucru și cu un alt cadavru? Întrebare fără răspuns. Deocamdată. Căci nu există până la acest moment niciun raport-expertiză al criminaliștilor, al specialiștilor în incendii de la Institutul din Petroșani (care au făcut cercetări și în cazul Colectiv) sau al pompierilor de la IGSU.

Nu sunt gata nici expertizele pentru instalația electrică, pentru cea de apă sau pentru cea care relevă ce materiale de construcție s-au folosit la casa lui Cornel Dinicu, de unde a izbucnit focul, și la restul anexelor care au ars. Era sau nu tratat ignifug lemnul?

Aceste probe lipsesc acum din dosarul procurorului, care și-a scris referatul pentru instanță pe baza unor mărturii ale persoanelor scăpate din incendiu și al actelor ridicate din primăria Gura Vadului, județul Prahova. Din acest motiv major, anchetatorul a consemnat în același referat pe care l-a prezentat judecătorului că există trei posibile cauze ale incendiului, ultima fiind „mâna criminală”.

Pentru ce a fost arestat Dinicu de la Ferma Dacilor și ce pedeapsă riscă

Așadar, fără să existe probe certe de vinovăție pentru moartea acelor copii și adulți, instanța Judecătoriei Ploiești a decis arestarea pentru 30 de zile a lui Cornel Dinică. Infracțiunea de care este acuzat, cred la acest moment, că este pentru publicul care așteaptă un verdict al autorităților după o asemenea tragedie. Cornel Dinicu este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă prev. de art. 255 alin. (1) și alin. (2) Cod penal, raportat la art. 254 alin. (2) Cod penal (distrugerea din culpă care a avut ca urmare un dezastru).

După cum se vede, nu e vorba de ucidere din culpă, așa cum au scris sau transmis aseară majoritatea jurnaliștilor. Pentru fapta de care e acuzat așa-zisul proprietar al Fermei Dacilor, Codul penal prevede:

Art 255. al.1- Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

al.2 - Dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Art 254. al 2 - Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.

Deocamdată, vinovăția lui Dinicu și a proprietarilor din acte, arestați și ei la domiciliu, nu este dovedită pentru dezastrul produs. Doar expertizele specialiștilor pot stabili acest lucru. Avocații inculăaților deja au declarat recurs împotriva deciziei Judecătoriei Ploiești.

Ce știa Raed Arafat despre „ferma epoleților”

Întregul caz, prin informațiile furnizate, ba pe surse, ba prin declarațiile ambigue ale unor autorități, ba pe fragmente din interviuri vechi date de Cornel Dinicu, a fost canalizat către o anume situație: lipsa autorizațiilor de construcție și a avizului ISU Prahova.

Raed Arafat l-a destituit pe șeful de la Prahova, dar a ştiut ce se întâmpla la Ferma Dacilor, numită „pensiunea epoleților”, după o sursă locală. A ştiut ce corupţie există încă de când s-au pensionat la 45 de ani foștii șefi ISU, a ştiut de dosarul deschis la DNA în 2019. Din păcate, n-a făcut nimic, ca și în cazurile incendiilor de la Colectiv sau Crevedia.

Afacerea Portbagajul are secrete îngropate cu mulți ani în urmă

Reporterii mai tineri s-au întrecut prin a-l prezenta pe Cornel Dinicu (azi de 53 de ani) drept cel mai tare interlop, conducător în tinerețe al unei grupări de sportivi-bodyguarzi, care a dat o lovitură teribilă în anul 2000, în cazul „Afacerea Portbagajul”.

Au făcut-o fără vreo intenție anume, dar acestea au fost informațiile găsite pe internet. Doar în arhivele unor ziare tipărite, aflate în biblioteci naționale, se pot găsi investigații interesante, cu amănunte despre personajele implicate în jaful petrecut în urmă cu 23 de ani.

Google România nu are memorie arhivată decât după anul 2000. Probabil că din acest motiv se vehiculează informația că Dinicu fusese bodyguardul fiicei fostului ministru de Interne Doru Ioan Tărăcilă și de aceea a fost protejat pentru jaful comis. Eroare.

Tărăcilă are doi băieți și nu el era ministru de Interne când s-a comis furtul a două genți în care s-ar fi aflat 420.000 de dolari, 30.000 de mărci germane, 120 de milioane de lei (echivalentul de azi a 12.000 de lei) și circa 300 de grame de bijuterii din aur, conform acuzațiilor oficiale aduse de procurori. Ministru era Dudu Ionescu.

Afacerea Portbagajul

Ancheta Portbagajul a fost atât de murdară, încât pentru noi, jurnaliștii care am făcut atunci propriile investigații, este greu să ne mai băgăm în cazul de acum al lui Cornel Dinicu, care, iată!, ne-a adus niște confirmări peste ani. În anul 2000, adevărul a rămas în coadă de pește, chiar dacă au existat și oameni arestați.

Îl văd la tv pe Daniel Savu, fost ofițer SRI din Prahova, ieșit din sistem în anul 1999 și intrat în politică. Îl știe bine și pe Dinicu, și activitatea lui. Nu spune nimic important despre personaj, ci doar îl zugrăvește ca interlop de temut și insistă pe povestea cu Tărăcilă.

De ce nu povestește lucruri „delicate” și ce este cu acest personaj misterios de la Ferma Dacilor? Românii ar înțelege atunci de ce s-a ridicat acel resort fără autorizații, cine l-a ajutat și cine i-a pus piedici. Ca și în anul 2000 și, ulterior pe parcursul procesului Portbagajul, nu vom afla mare lucru despre ce s-a petrecut cu adevărat legat de sinistrul de la Fermă.

Cornel Dinicu de la Ferma Dacilor, omul care curăță după alții

În opinia mea, Cornel Dinicu a fost și este doar „un gunoier” al unei grupări extinse, în care au existat și există inclusiv oameni din servicii. Îi zic „gunoier”, pentru că Dinicu curăță mereu ce ar putea rămâne în urmă.

În Afacerea Portbagajul, șeful grupării sportivilor din Regie nu era el, ci tânărul răpit și torturat de oamenii lui Bucurenciu. S-a spus că acest grup ar fi spart portbagajul mașinii lui Mihai Bucurenciu în care se afla comoara: banii, în mai multe monede, și 300 gr de bijuterii din aur. De fapt, o colectă făcută de Bucurenciu, fost spărgător de case. Pentru cine, cui era destinată? Aici, în acest punct, s-a produs explozia între structurile din Interne. Răspunsuri pot fi găsite în presa vremii.

Se știe, însă, că doi polițiști profesioniști – șeful Poliției Capitalei, Mircea Bot și șeful Crimei Organizate, Petre Albu, au fost destituiți de ministrul Dudu Ionescu, care l-a crezut pe Bucurenciu după ce l-a primit în audiență. Procurorii nu l-au arestat pe Cornel Dinicu (atunci de 28 de ani) pentru jaful din portbagaj.

Banii și bijuteriile nu au fost găsiți niciodată și nici Mihai Bucurenciu nu a putut dovedi că au existat în mașina lui. A fugit din țară după condamnare, a fost găsit și extrădat după mulți ani, iar azi este mort.

Dinicu, diamantele din Sierra Leone și rușii

În 2007, îl găsim pe Cornel Dinicu pe teritoriul SIE. Umbla prin Africa, la minele de diamante și pe la bănci din Elveția, ca reprezentant al unei firme cu conexiuni rusești. După 2012, ajutat de „prieteni”, s-a apucat de clădirea resortului Ferma Dacilor.

De ce nu a făcut și documentele legale de funcționare dacă era patronul afacerii? E o întrebare la care doar intuim răspunsul fiindcă adevărul nu-l vom afla.

Așa cum n-am aflat despre atentatul de la Arad, despre explozia de la Crevedia, despre Caracal… Noroc cu tenacitatea primarului Piedone, care prin condamnarea sa în dosarul Colectiv și un an de pușcărie, ne-a arătat că, uneori, justiția te poate face din nevinovat vinovat și invers.