Nu în ultimul rând, trebuie amintită compoziția familiei: cele mai expuse familii sunt cele formate din părinți singuri cu copii și cele în care doar unul dintre părinţi primește un venit constant pe parcursul anului".
În acest context, efectele crizei coronavirusului sunt multiple, iar unele nu au fost încă înregistrate prin studii și statistici. "În timp ce măsurile introduse de guvernele din aproape toate țările europene au răspuns suficient, cel puțin pe hârtie, la nevoile cele mai urgente ale angajaților și ale unor tipuri de lucrători independenți, munca flexibilă și ocazională s-a simțit lipsită complet de protecție", explică Ratti.
O parte a proiectului derulat de Universitatea din Luxemburg este, de fapt, dedicată examinării disciplinei contractelor de muncă flexibile, cu scopul de a propune reforme capabile să răspundă mai bine la cerințele adecvării condițiilor de muncă. „În ciuda definiției simetrice, actuala criză va avea consecințe foarte diferite în diferitele țări ale UE, depinzând de resursele utilizate de guverne pentru a reduce impactul social al acesteia și pentru a stimula redresarea economică. Instituțiile europene vor trebui să dezvolte instrumente care să reducă aceste disparităţi, pentru a evita lărgirea decalajului dintre țările bogate și cele sărace din Europa.
Două grupuri de cercetare ale proiectului WorkYP au sediul în Italia, unul ţine de Universitatea din Bologna și celălalt, de fundația Giacomo Brodolini. "În termen de un an, vom avea la dispoziție rapoarte naționale care vor arăta ce măsuri au fost introduse în timpul crizei și după sfârşitul acesteia", conchide Ratti.
„Atât instrumentele financiare, cât și inițiativele de reformă legislativă din Uniunea Europeană vor trebui să fie examinate cu atenție la nivel național și local și va fi interesant de studiat impactul acestora asupra calității muncii și a nivelului de sărăcie. Dacă din experiența acestor ani și din comparația cu alte țări am învăţa câteva practici bune care s-au dovedit eficiente în contracararea fenomenelor studiate, pentru noi, acesta ar fi deja un rezultat încurajator".
Identificând posibilele acțiuni politice pe care statele membre și UE le pot întreprinde, proiectul urmărește să minimizeze inegalitățile și excluderea socială în special pentru grupurile vulnerabile de lucrători, precum și să lanseze o dezbatere publică pe această temă, propunând anumite măsuri care trebuie luate, cum ar fi crearea unui „brand social” - „GoodJob!” - pentru angajatorii care respectă anumite condiții de muncă. (Rador)
Recomandările noastre
