Trecerea volumelor în format digital este o realitate care începe să prindă contur şi în ţara noastră. Cărţile tipărite sunt însă departe de a dispărea de pe rafturile librăriilor.

eBook sau carte tipărită? Este o alegere pe care în prezent o fac puţini români. Asta pentru că oferta de carte digitală în limba română este încă destul de redusă.

Chiar şi cu recenta lansare a unei librării de peste 500 de titluri, suntem mult în urma celorlalte ţări. Apoi, la preţul unei cărţi digitale se adaugă şi o investiţie pe care consumatorul trebuie să o facă în eReader, iar aceasta nu este chiar la îndemâna oricui. Totuşi, evoluţia vânzărilor online a cuprins şi industria cărţii. Publicaţii importante din străinătate oferă cititorilor, mai nou, şi topuri ale vânzărilor de cărţi digitale, iar Amazon vinde fiecare carte şi în format compatibil cu eReader-ul lor, Kindle.

România este încă la început de drum. Una dintre cele mai mari probleme ale acestui fenomen este numărul mic de posesori de eReader, în jur de 5.000, după estimări. Dispozitivele, pe care încap între 2.000 şi 3.000 de cărţi, şi în jur de 20.000 dacă li se extinde memoria, au preţuri mari pentru români. Un dispozitiv Kindle, lansat de Amazon, începe de la 500 de lei şi ajunge la 1.900, în funcţie de model şi de caracteristicile lui. Nook Touch poate fi cumpărat cu 700 de lei din cele mai multe magazine de specialitate, iar cele mai ieftine dispozitive de citire ajung şi ele la 350-400 de lei. Avantajul acestora este că, aşa cum spune Vlad Puescu, reprezentantul elefant.ro, "poţi avea o întreagă bibliotecă în buzunar".

Obiceiuri de citire

Oamenii sunt obişnuiţi să simtă hârtia sau să răsfoiască volumul în raftul librăriei înainte să îl cumpere şi acest obicei e greu de schimbat.

"Mie îmi place să numesc cartea electronică o formă angelică a cărţii, o formă mult mai pură. Nu citim hârtie sau cerneală, nu punem pe primul plan experienţa senzorială. Cărţile erau cărţi şi când erau pe papirus", crede Vlad, care a prezentat la lansare şi facilităţile pe care le oferă o carte digitală.

Se pot lua notiţe fără să fie stricată cartea, se poate schimba formatul, mărimea literei şi chiar modul în care dai pagina. În plus, cărţile pot fi descărcate uşor pe PC, pe iPad, iPhone sau alte dispozitive de acest gen. Pentru a descărca o carte, un utilizator are nevoie de un cont pe site-ul Adobe. Acesta se obţine gratuit prin înregistrare.

Pentru calculator, o persoană are nevoie şi de programul Adobe Digital Editions, cu care se citesc cărţile, iar pentru iPad şi iPhone trebuie să instaleze aplicaţia Elefant eBooks Reader. Pentru proprietarii de eReadere, tablete şi smart phone-uri cărţile în format digital sunt cu 30% mai ieftine. Pe noua platformă, preţul mediu al unei cărţi este 12-15 lei. Cele mai ieftine sunt 4.99, iar cea mai scumpă carte este o lucrare academică de 99.2 de lei.

Cum arată preferinţele românilor

"Oamenii nu caută în format digital alte lucruri decât în format tipărit. Trebuie venit cu titlurile noi care au cerere", spune Dan Vidraşcu, de la editura Litera.

Editurile vor să înceapă să lanseze simultan cărţile tradiţionale şi digitale. Asta înseamnă că toate editurile din România ar trebui să înceapă să semneze şi contracte pentru drepturile de autor pentru formatul digital, ca să putem ajunge la un număr respectabil de titluri.

Polirom are, de exemplu, în acest moment, în jur de 150 de cărţi digitale. Cele mai multe pot fi găsite şi în print. Una dintre excepţii este noul roman al lui Ian McEwan, "Solar", lansat înainte de ediţia tipărită. Litera are în jur de 120 de cărţi digitale, dar ambele edituri vor să mărească oferta. Elefant.ro speră să ajungă în câteva luni la o ofertă care să cuprindă în jur de 1.000 de titluri. "Mie îmi place să numesc cartea electronică o formă angelică a cărţii, o formă mult mai pură." VLAD PUESCU, digital project manager elefant.ro

TRENDUL ÎN STRĂINĂTATE

Biblioteci digitale

Pe lângă numărul redus de eReadere, cărţile digitale ridică multe probleme şi pentru oamenii implicaţi în industrie, de la cei din tipografii până la cei din librării. Întrebarea pe care şi-o pun mulţi dintre cei ce contestă promovarea cărţii digitale este ce se va întâmpla cu librăriile în momentul în care cărţiile se vor transforma în bytes.

Un exemplu îl dă celebrul lanţ de librării Barnes & Noble. Pe lângă platforma online puternică, ei au transformat librăriile fizice în locuri de întâlnire în care cititorii pot veni cu dispozitivul lor şi pot citi gratuit cărţile în format digital cât timp stau acolo.

Pe de altă parte, există din ce în ce mai multe biblioteci, cel puţin din Statele Unite, care împrumută cărţi digitale. Cartea poate fi citită de un om pentru o perioadă limitată de timp, după care îi este interzis accesul la ea. În cazul în care vrea să reînnoiască accesul trebuie să aştepte până când se eliberează cartea, asta pentru că nu există decât un exemplar, iar cartea este împrumutată în ordinea cererii.

O altă tendinţă în afară este renunţarea la editură. Un exemplu este autoarea JK Rowling, care a înfiinţat "Pottermore". Este singura platformă de pe care se poate cumpăra "Harry Potter" în format digital. Încasările îi revin ei, în condiţiile în care, în mod normal, câştigul se împarte între distribuitor şi editură. În România, afirmă Puescu, în jur de 30 - 40% din profit merge către distribuitor, iar restul, către edituri. Este una dintre temerile editurilor care încearcă să nu piardă controlul din cauza uşurinţei cu care autorul poate da direct cartea distribuitorului, încasând o mare parte din bani. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Arv-hmS37fI" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi:

• Revoluţia eBook înghite cărţile şi scoate biblioteca din casă
• Cum fac japonezii bani: mută cărţile din bibliotecă în iPad
• Cărtărescu: cel mai citit scriitor se mută pe iPad
• Viitorul literaturii în epoca iPad