Sursa. Pixabay Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, anul trecut în România s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani. Raportul arată că s-au născut aproximativ 180.000 de copii în contextul în care la noi s-au înregistrat un număr de decese record cauzate si de pandemia Covid.
Pentru că trăim vremuri extrem de tulburi, iar nesiguranța zilei de mâne este tot mai profundă, s-a constat că în ultimii ani vârsta la care o femeie face un copil începe de la 27 de ani. Și, din păcate, cele mai multe tinere se opresc doar la un copil. Iar motivul este unul singur, traiul decent şi sigur în țara noastră este greu de realizat din cauza constrângerilor financiare de zi cu zi.
"Numărul mic de copii observat anul asta nu se datorează unei scăderi a fertilității, ci unei scăderi a numărului de oameni, de femei", spune sociologul Bogdan Voicu.
Raportul arară că în mediul rural a crescut numărul copiilor născuți în afară căsătoriei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică,,în unele județe, precum Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș proporția trece de 50%
Ne puteți urmări și pe Google News
„Cauzele sunt de natură comportamentală, ţine mai ales de mentalul populaţiei, mai ales feminine, a României. Femeia modernă ţine să îşi construiască mai întâi o carieră şi apoi să îşi realizeze viaţa de familie. Pentru a încuraja natalitatea înseamnă a crea nişte politici care să determine femeile să devină mame, cât mai devreme, fiind convinse că în felul acesta nu îşi întrerup cariera profesională”, a declarat Vladimir Alexandrescu, de la Institutul Naţional de Statistică.
„155 de mii de locuitori, cu atât a scăzut populaţia natural. Dacă s-ar menține această scădere naturală și în viitor, în mod clar avem în față o populație care nu este sustenabilă din punct de vedere al evoluțiilor viitoare. Sustenabilă, în sensul că scăderea ar putea deveni absolut iremediabilă, orice creștere a natalității ar avea loc, redresare care oricum am privi lucrurile, nu ar putea decât să fie moderată”, a declarat Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române
Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire. Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%), a declarat profesorul Vasile Ghețău într-o conferință de presă.
„La nașterile la care vârsta mamei este sub 20 de ani, trei sferturi din copii sunt în afara căsătoriei, pe când la nașterile femeilor de peste de 20 de ani, sub un sfert sunt în afara căsătoriei. Șapte din zece nou-născuți ai româncelor care nasc înainte de 20 de ani (căsătorite fiind) sunt concepuți înaintea căsătoriei.
Ceea ce înseamnă că și acele căsătorii s-au făcut sub presiunea faptului că femeile au rămas însărcinate. În mediul rural, aproape 20% nu au tatăl recunoscut, în vreme ce în grupa de vărstă de femei de peste 20 de ani care au născut, ponderea coboară la sub 5%. În cazul romilor, ponderea femeilor care nasc la vârste sub 20 de ani e de 10 ori mai mare decât proaspetele mame de peste 20 de ani”, a declarat sociologul în aceeași conferință de presă, potrivit Agerpres.
Recomandările noastre
