Femeile au mai multe necazuri în pandemie, comparativ cu bărbații. Există multe zone unde problemele s-au intensificat în ultima vreme.
Femeile au fost mai afectate de pandemie în comparație cu bărbații. Centrul FILIA solicită noului guvern condus de Premierul Florin Cîțu să adreseze responsabil și cu prioritate efectele crizei COVID-19 asupra femeilor. „Apreciem abordarea egalității de șanse între femei și bărbați în cadrul Programului de guvernare, precum și a contextului pandemic privind accesul la servicii de siguranță pentru victimele violenței”, se precizează într-un comunicat FILIA.
„Inclusiv organisme internaționale precum Organizația Națiunilor Unite recomandă plasarea femeilor și problemelor de gen în centrul măsurilor de combatere și recuperare ca urmare a pandemiei. În acest sens, subliniem necesitatea integrării unei perspective de gen în măsurile de combatere a crizei, precum și în pachetul post-criză.
Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă”, se mai spune în comunicatul care vizează femeile în pandemie.
Femeile, probleme mari cu locurile de muncă în pandemie
- Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei; - Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai datorată pierderii locurilor de muncă;
- Violența domestică se intensifică în perioada pandemiei, când victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor); - Echilibrul viața privată - viață profesională este afectat de pandemie prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale; - Îngreunarea accesului femeilor la servicii de sănătate de calitate. În consecință, solicităm Guvernului României să țină cont de următoarele recomandări privind:
I.Prevenirea și combaterea violenței domestice
1. Adoptarea proiectului privind sistemul de monitorizare electronică a agresorilor împotriva cărora există un ordin de protecție prin brățări electronice.
2. Dezvoltarea unor proceduri clare de intervenție în cazurile de violență domestică, atunci când victima sau agresorul sunt infectați cu virusul COVID-19.
3. Asigurarea accesului tuturor femeilor la justiție, inclusiv în perioade de stare de urgență sau de alertă, prin dezvoltarea unor măsuri specifice care să țină cont de provocările pe care le înfruntă femeile, precum lipsa accesului la electricitate, abilități scăzute de operare pe calculator lipsa deținerii dispozitivelor electronice necesare pentru a completa și depune online dosarul pentru emiterea unui ordin de protecție, nivel de educație scăzut, necunoașterea limbii române, deficiențe de vedere sau auz, dizabilități fizice sau mintale.
4. Asigurarea accesului la servicii de consiliere psihologică și juridică pentru victimele violenței domestice, 1) prin alocarea fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii acolo unde ele nu există, în special în zonele defavorizate și 2) prin alocarea fondurilor necesare continuării serviciilor deja existente și adaptării acestor servicii la nevoile determinate de intensificarea violenței domestice în contextul pandemiei.
II. Femeile în pandemie și asigurarea accesului la servicii de sănătate
5. Debirocratizarea procesului de accesare a serviciilor medicale decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin eliminarea necesității adeverinței de la medicul de familie pentru a confirma sarcina și accesarea serviciilor medicale gratuite în timpul sarcinii pe baza unui test de graviditate efectuat în spital.
6. Includerea în Strategia Națională de Sănătate (2020-2024) a refacerii și finanțării rețelei de planificare familială și includerea pastilelor anticoncepționale pe lista medicamentelor compensate.
7. Creșterea rolului moașelor independente, care ar putea suplini această lipsă în zonele slab acoperite de servicii medicale. Cadrul legal necesar implementării și integrării meseriei de moașă în sistemul de sănătate este cvasi-absent. Lipsa acestor reglementări face ca moașele să nu se poată implica în furnizarea de îngrijire în timpul și în afara sarcinii, fapt care duce la o foarte slabă accesibilitate a serviciilor de contracepție, și la rate mari de mame neurmărite deloc pe parcursul sarcinii.
8. Monitorizarea permanentă la nivel național a respectării accesului femeilor la servicii de întrerupere de sarcină.
III. Îngrijirea și munca domestică
9. Eliminarea restricției acordării concediului părinților în cazul unde este posibilă telemunca. Momentan, concediul părinților în cazul închiderii grădinițelor și școlilor poate fi acordat, dacă nu este posibilă telemunca. Acest lucru contribuie la presiunea pusă pe femei de a realiza în același timp și activități de îngrijire și activități productive pe piața muncii și generează costuri ridicate pentru acestea în termeni de epuizare fizică și mentală.
10. Realizarea unei analize de impact și identificarea soluțiilor pentru redeschiderea în condiții de siguranță a școlilor și grădinițelor. Transpunerea educației în online generează o presiune în plus asupra femeilor și reprezintă o provocare și o sursa de inechitate socială în special în mediile vulnerabile, unde accesul la educație online este inexistent Pe termen lung, această măsură este nesustenabilă. De altfel, recomandarea oficială a OMS este aceea de a menține în condiții de siguranță grădinițele și școlile deschise.
Menționăm că măsurile sus-menționate se regăsesc, în mod preponderent, în cadrul politicilor publice aferente perioadei 2021-2027, elaborate la nivelul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, fiind importantă asigurarea tuturor resurselor necesare pentru realizarea acestora. Reiterăm faptul că adoptarea acestor măsuri reprezintă pași importanți în vederea diminuării inegalităților de gen și a asigurării unui acces real al femeilor la servicii de sănătate și siguranță de calitate.