Comunitatea armeană din Constanța și primăria orașului au reușit să readucă la viață Farul Genovez din apropierea Cazinoului. Lupa de care farul avea atâta nevoie pentru a lumina din nou a fost procurată cu sprijinul Muzeului Marinei Române.

Proiectul pentru readucere la viață a Farului Genovez a început în urmă cu cinci ani când conducerea Comunității Armene, din Constanța, a pus pe monument o plachetă de patrimoniu. Farul Genovez a fost însă reaprins abia marți seara pentru că a trecut ceva timp până când s-a reușit reacționarea mecanismului care nu mai avea niciun suport.

”Lupa este extrem de greu de găsit și aducem calde mulțumiri domnului comandor Rohart și Muzeului de Marină pentru tot sprijinul oferit. A trebuit să reconstruim parțial miezul de sticlă, suportul pe care este amplasat a fost refăcut, iar sursa de lumină a fost așezată conform specificațiilor actuale, astfel încât să nu deranjeze navigația maritimă din Port”, a declarat dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România, filiala Constanța.

Potrivit Primăriei Constanța, istoria numelui Farului Genovez este încă un mister, în sensul că nu se știe exact dacă a fost ridicat pe la 1300 de genovezi sau dacă numele vine de la un calificativ acordat de turci, impresionați de construcțiile înalte cu ziduri groase pe care le-au întâlnit la Constanța și cărora le-au atribuit denumirea de Genevis Calèe (cetate genoveză). Cert este că Farul Genovez, în forma actuală, a fost  ridicat între 1858 – 1860 de către inginerul francez de orgine armeană, Artin Aslan, care s-a îndrăgostit de Miriam, una dintre nepoatele hangiței Radicevici și nu a mai plecat din Constanța.

Pe lângă destinaţia sa principală, de înlesnire a navigaţiei, arhitectura sa deosebită i-a conferit în scurt timp rolul de loc de întâlnire al constănţenilor, scria ziuadeconstanta.ro.  Farul era dotat cu lumină statică şi a funcţionat până în 1913, când instalaţia de iluminat a fost dezafectată. În 1948, a fost restaurat şi, de atunci, şi-a păstrat rolul de obiectiv turistic de marcă al Constanţei.

Una dintre cele mai pertinente ipoteze privind numele monumentului sunt prezentate de Petre Covacef în cartea „Povestea Farului Genovez“: „Mai degrabă numele de genovez vine de la un calificativ care a fost acordat de turcii care au ocupat Dobrogea până în 1878. Impresionaţi de zidurile groase întâlnite în mai multe locuri din Constanţa, le-au denumit în graiul lor, Geneviz Calee (cetate genoveză). La Constanţa au existat mai multe construcţii care au purtat numele de Chei genoveze, Magazii genoveze, şi nu se putea ca o construcţie de far să nu se numească Far Genovez“.

Farul are o înălțime de 12 metri de la sol, însă pentru că este așezat pe un punct mai înalt decât nivelul mării pare mult mai impozant. A funcționat timp 53 de ani (1860-1913), când rolul de ghidare a navelor spre portul Constanța i-a revenit mult mai modernului far Carol I, amplasat în capătul digului din port.