Șomajul crește în Suedia. Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, a precizat că Suedia a avut în august o rată a șomajului de 7,4%, în vreme ce media țărilor UE se situează la 6,2%. Astfel, Suedia se clasează la coada plutonului, pe locul 20 din 28 de țări.

Potrivit cotidianului Expressen, șomajul ridicat care face ravagii în Suedia se explică prin imigrație.

În februarie 2019, ministrul suedez pentru Justiție și Migrații, Morgan Johansson, i-a luat peste picior pe cei care afirmau că imigrația în masă duce la șomaj în masă:

„Vă amintiți de cucuvelele care cobeau că imigrația în masă va provoca un șomaj în masă?”, scria el pe Twitter. „Acum: șomajul în rândul persoanelor născute în străinătate și al tinerilor continuă să scadă. Pentru cei nativi, rata șomajului este cea mai mică atinsă vreodată.”

Johansson nu mai râde. Iar Stefan Löfven, prim-ministrul social-democrat care a promis în 2013 că până în 2020 Suedia va avea cea mai mică rată a șomajului din UE, a pierdut pariul, comentează Gatestone Institute.

Afluxul disproporționat de persoane, care nu aveau nici nivelul de școlarizare, nici competențele lingvistice necesare pentru a obține o slujbă nu putea contribui la coborârea ratei șomajului.

La Filipstad, un oraș al cărui caz a mai fost pomenit de Gatestone (și de Evenimentul zilei – n.r.), afluxul de imigranți non-occidentali, puțin sau deloc educați, unii analfabeți, a făcut ca rata șomajului în rândurile grupului de imigranți să fie de 80%: opt persoane din zece sunt dependente astăzi de ajutoarele sociale pentru a trăi.

În 2015, cu ocazia marii crize migratorii europene, aproape 163.000 de solicitanți de azil au ajuns în Suedia, mai ales provenind din Siria, Afganistan și Irak, amintea recent cotidianul Aftonbladet.

Din acești 163.000 de imigranți, 60.000 au primit permis de ședere.

În grupul celor peste 15 ani, adică de 40.019, doar 4.574 au un loc de muncă, afirmă Aftonbladet. Ceilalți trăiesc din ajutor social (18.405 persoane) sau li s-a atribuit o bursă de studii.

Din cele zece localități care au primit cel mai mare număr de solicitanți de azil în 2015, dezvăluie Aftonbladet, opt au o rată a șomajului mai mare decât media națională, iar toate au o proporție de rezidenți care trăiesc din ajutoare sociale mai mare decât în alte părți.

Comuna Ljusnarsberg, din comitatul Orebro, care a primit cel mai mare număr de solicitanți de azil (230 la mia de locuitori) are o rată a șomajului mai mare de 10%, iar 22,9% din populație trăiește din ajutoare sociale.

La Norberg, care se situează pe locul doi în ceea ce privește primirea de imigranți în raport cu mărimea populației, rata șomajului este de 8,6%.

„Companiile nu au nevoie de persoane fără experiență și fără educație”, declară Johanna Odö, consilieră municipală.

„Chiar dacă noi, municipalitatea, avem mijloacele de a angaja personal suplimentar, necesitățile noastre nu pot fi satisfăcute cu persoanele care se află în prezent în afara pieței muncii.”

Per Lundborg, economist și profesor, citat de Aftonbladet, afirmă la rândul său:

„Suedia este una dintre țările cele mai moderne în materie de high tech, ceea ce explică faptul că muncile necalificate au fost automatizate. În consecință, imigranții care vin să caute refugiu în Suedia nu își găsesc de muncă.”

La Malmö, rata șomajului este aproape dublă față de media națională (13,7%), iar bugetul municipal are un deficit de 390 de milioane de coroane (42 de milioane de euro).

„Acest deficit, aflat în legătură cu dezvoltarea demografică, este asemănător și la alte municipalități. Ne aflăm în situația în care mai puțini (contribuabili) finanțează nevoile unui număr mai mare de persoane”, declara recent Anna Westerling, director financiar al municipalității din Malmö, cotidianului Sydsvenskan.

Numeroase municipalități au înțeles că vor trebui să-și reducă cheltuielile. La Ystad, în sudul Suediei, municipalitatea va reduce ajutorul pentru persoanele în vârstă. Mai puține mese calde vor merge la domiciliul vârstnicilor, iar menajera va veni doar la trei săptămâni o dată.

„Va trebui să raționalizăm procesul nostru de muncă. Va trebui să arătăm inspirație și creativitate”, spunea Dan Kjellsson, responsabil cu problemele sociale în cadrul municipalității din Ystad, citat de Aftonbladet.

Ziarul citează și fiica unei persoane vârstnice:

„Ajutorul la domiciliu nu este atribuit decât persoanelor a căror mobilitate este foarte redusă. Vă las să vă imaginați starea toaletelor lor, după trei săptămâni fără curățenie! Măcar să le curețe o dată la două săptămâni!”

La Motala, dezvăluie tot Aftonbladet, primăria a anunțat economii la încălzire în toată clădirile municipale, inclusiv în azilele de bătrâni. Mesajul a fost următorul: „Vom avea totuși grijă de persoanele în vârstă; ele nu vor îngheța, le vom oferi pături”.

Criticile la adresa economiilor făcute pe seama persoanelor în vârstă din Motala au fost atât de virulente încâr primăria a trebuit să dea înapoi.

„Este bine că Motala și-a schimbat părerea. Sperăm că asta le va servi de lecție și că ajutoarele pentru persoanele vârstnice vor fi ultimele care vor fi reduse”, a declarat Eva Eriksson, purtătoarea de cuvânt a SPF Seniorerna, confederația pensionarilor suedezi.

Primăria din Motala plănuiește să facă economii și în privința meselor calde servite persoanelor în vârstă, care vor fi înlocuite cu meniuri ce vor trebui încălzite la microunde.

Între timp, în iunie, Parlamentul suedez a votat o lege în favoarea reunirii familiilor, care va avea drept consecință inevitabilă creșterea imigrației.

Te-ar putea interesa și: