Gestul firmei de consultare politică Cambridge Analytica, care a accesat date de la 50 de milioane de utilizatori Facebook în timpul campaniei prezidenţiale americane din 2016 fără permisiunea companiei şi a folosit aceste date pentru publicarea anunţurilor politice foarte bine redirecţionate pe reţeaua de socializare, a afectat grav imaginea şi marca Facebook.

Informația a fost dezvăluită de surse din interiorul companiei care au dorit să-şi păstreze anonimatul, citate de CNN. Acum va fi nevoie de eforturi supraomeneşti pentru a reconstrui încrederea pierdută a publicului în promisiunea şi capacitatea Facebook de a proteja datele personale ale utilizatorilor săi. În tot acest timp, şeful Facebook, Mark Zuckerberg, nu reușește să găsească un discurs care să liniștească tensiunea refuzând să ofere o explicație, explică Agerpres. 

Acest scandal aduce la lumină şi o problemă care pare înscrisă în chiar ADN-ul companiei lui Zuckerberg: modelul său de afaceri este chiar exploatarea datelor personale ale utilizatorilor. Printre altele, Facebook câştigă bani din colectarea datelor personale ale utilizatorilor şi vânzarea lor către dezvoltatorii de aplicaţii şi trusturi publicitare. Împiedicarea acestora să ofere mai departe, unor terţi, datele utilizatorilor obţinute de la Facebook s-ar putea dovedi imposibilă, conform CNN.

Într-adevăr, aspectul cel mai îngrijorător legat de "breşa" de care a profitat Cambridge Analytica este că, de fapt, nu este vorba de nicio breşă. Tot acest scandal s-a produs, aproape în totalitate, la vedere. Nimeni nu a avut nimic de ascuns... nici măcar datele utilizatorilor care ar fi trebuit să fie confidenţiale. Totul s-a petrecut în conformitate cu regulamentele de funcţionare ale Facebook.

"Facebook câştigă bani din exploatarea şi vânzarea detaliilor intime despre vieţile private ale milioanelor de utilizatori, date cu mult mai cuprinzătoare decât cele câteva informaţii personale pe care fiecare le completează voluntar în momentul în care îşi face un cont. Ei (Facebook) nu sunt victime, ci sunt complici", a reacţionat pe Twitter şi Edward Snowden, un "infractor" urmărit pentru că a publicat datele confidenţiale ale unor companii şi guverne, în timp ce, Zuckerberg, care face acelaşi lucru cu datele a milioane de oameni, e prezentat ca un erou în presă de ani de zile.

"Afacerile care câştigă bani din adunarea şi vânzarea datelor personale detaliate ale oamenilor erau descrise drept 'companii de supraveghere'. Rebranduirea lor drept 'social media' reprezintă una dintre cele mai de succes înşelăciuni de la transformarea Departamentului pentru Război în Departamentul Apărării", a mai scris Snowden pe Twitter.

Aleksandr Kogan, profesor la Universitatea Cambridge, a accesat datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook prin simpla creare a unui chestionar ce a fost completat de 270.000 de persoane. Facebook i-a oferit lui Kogan acces la datele personale ale celor care au completat chestionarul, precum şi la datele tuturor persoanelor din listele de prieteni ale celor care au completat chestionarul. Într-un comunicat de presă, Facebook a precizat că "Aleksandr Kogan a dobândit acces la aceste informaţii într-un mod legitim şi prin canalele adecvate, disponibile în acel moment tuturor dezvoltatorilor de pe Facebook".

Singura regulă încălcată de Kogan, conform Facebook, a fost faptul că a pus aceste date la dispoziţia unor terţi, inclusiv Cambridge Analytica, firma de analiză de date politice înfiinţată de Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump şi de omul de afaceri conservator Robert Mercer, un cunoscut donator pentru Trump şi republicani.

Chiar şi aşa sursele din cadrul companiei Facebook contactate de CNN au recunoscut că este imposibil să monitorizezi în detaliu ce fac dezvoltatorii şi publicitarii cu datele utilizatorilor, odată ce ajung în posesia lor, susține Agerpres.

Limitele de care se loveşte Facebook atunci când încearcă să se asigure că sunt respectate condiţiile şi termenii pentru folosirea datelor personale devin clare din răspunsul pe care compania l-a oferit faţă de situaţia creată de Kogan. Astfel, Facebook susţine că a aflat despre această situaţie în 2015 şi a primit asigurări din partea tuturor părţilor implicate că datele respective au fost şterse. Totuşi, tot Facebook a precizat că a aflat abia în urmă cu câteva zile că, de fapt, "nu au fost şterse toate datele".

Într-un comunicat semnat de vicepreşedintele Facebook Paul Grewal se precizează că "protejarea informaţiilor personale ale oamenilor se află în centrul tuturor preocupărilor noastre". Această afirmaţie, în acest context, este greu de digerat de publicul larg, ţinând cont de faptul că natura afacerii Facebook este de a oferi informaţiile personale ale oamenilor unor terţi ale căror scopuri ultime rămân necunoscute.

Facebook susţine că din anul 2014 a început să le acorde utilizatorilor un control sporit cu privire la ce părţi din informaţiile personale ajung la dezvoltatorii de aplicaţii şi la publicitari. De asemenea, Facebook susţine că a îmbunătăţit procesul de revizuire al aplicaţiilor în sensul în care le solicită dezvoltatorilor "să justifice datele pe care sunt interesaţi să le colecteze şi modul în care intenţionează să le folosească, încă dinainte de a li se permite să le ceară utilizatorilor să obţină accesul la aceste date".

Chiar şi aşa, conform surselor citate de CNN, astfel de măsuri nu pot garanta faptul că unii nu vor reuşi să exploateze datele personale ale utilizatorilor Facebook şi să le transmită unor terţi.

Între timp, în legislativul american, vocile care susţin nevoia unor reglementări mai stricte pentru social media se aud din ce în ce mai tare, atât în noul context cât şi în cel al dezvăluirilor privind presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016.

Senatorul democrat Amy Klobuchar l-a chemat pe Zuckerberg să apară în faţa Comitetului Judiciar al Senatului pentru a explica "ce ştia Facebook despre utilizarea incorectă a datelor personale a peste 50 de milioane de americani pentru a produce publicitate electorală ţintită şi pentru a-i manipula pe alegători".

În tot acest scandal, Zuckerberg şi restul conducerii Facebook sunt suspect de absenţi. Nici CEO-ul Facebook, nici mâna sa dreaptă, Sheryl Sandberg, nu au comentat în mod public acest scandal. "Cartoful fierbinte" i-a picat în palme vice-lui Paul Grewal, de formaţie avocat. Nimeni nu a oferit o explicaţie la o întrebare simplă: De ce Facebook nu i-a informat despre cazul Kogan pe cei peste 50 de milioane de utilizatori ale căror date au fost sustrase, atunci când compania a aflat despre acest caz, în 2015?

"Desfăşurăm o anchetă exhaustivă, la nivel intern şi extern şi lucrăm pentru a determina acurateţea informaţiilor că respectivele date Facebook există încă. Ne concentrăm asupra acestor lucruri şi rămânem hotărâţi să impunem cu toată vigoarea regulile noastre privind protejarea datelor utilizatorilor", a declarat Grewal duminică.

Tot acest scandal s-a produs în contextul în care Facebook se confruntă deja cu probleme legate de scăderea numărului de utilizatori, cel puţin în SUA. Facebook a pierdut 2,8 milioane de utilizatori cu vârsta mai mică de 25 de ani anul trecut şi, conform experţilor de la eMarketer, va pierde încă 2 milioane de utilizatori americani în cursul acestui an.

Scandalul Cambridge Analytica va mări probabil numărul celor care vor renunţa la contul de Facebook în contextul în care reţeaua de socializare este percepută din ce în ce mai mult ca o platformă vulnerabilă la manipulări ale grupurilor politice, ale unor guverne străine etc.

Până la urmă, concluzionează CNN, în ochii americanilor, adevăratul vinovat din acest scandal s-ar putea să nu fie nici Cambridge Analytica şi nici ruşii, ci însuşi Facebook.