Fabrica Protan a fost închisă

Fabrica Protan a fost închisă

Autorităţile au decis suspendarea activităţii, pe o perioadă de şase luni, a singurei fabrici de ecarisaj care deserveşte Capitala şi împrejurimile. Aceasta funcţionează însă în continuare.

Un adevărat dezastru ecologic se pregăteşte la porţile Bucureştiului şi în împrejurimile oraşului. Activitatea fabricii de ecarisaj Protan, din Popeşti-Leordeni, a fost suspendată luni de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti (ARPMB), din cauza încălcării termenului de dare în folosinţă a noului sistem de epurare a apelor reziduale. Suspendarea va dura şase luni, timp în care Protan nu-şi poate relua activitatea.

Deşi, potrivit deciziei de suspendare, fabrica nu mai trebuia să funcţioneze, Protan a preluat şi ieri deşeurile, deoarece conducerea nu primise încă o informare oficială de la ARPMB. În paralel, compania a cerut în instanţă anularea notificării emise de Agenţie.

În lipsa unor fabrici care să le preia, leşurile maidanezilor şi carcasele provenite de la producătorii de carne vor face irespirabil aerul în Bucureşti. „Nu există plan B“, admitea directoarea executivă a ARPMB, Simona Săceanu, înainte de luarea deciziei de suspendare. Agenţia de Protecţie a Mediului Ilfov avertizase chiar că întreaga zonă riscă o „calamitate“. Situaţia este generată şi de monopolul obţinut pentru zona de sud a României de la autorităţi de firma Protan.

Epurarea, „călcâiul lui Ahile“

Protanul deversează direct în Dâmboviţa şase litri de ape reziduale pe secundă, provenite de la spălarea camioanelor, utilajelor şi instalaţiilor de procesare a deşeurilor. În baza Avizului integrat de Mediu, obţinut în iulie 2006, SC Protan SA se obliga să dea în folosinţă staţia de epurare până la 30 septembrie 2008. Presată de nenumăratele sesizări ale cetăţenilor legate de mirosul insuportabil, conducerea fabricii a preferat, în schimb, să pună în funcţiune noi instalaţii de neutralizare şi filtre de reducere a mirosului.

Sistemul de evacuare prezentat în 2006 nu mai e compatibil însă cu instalaţiile noi, astfel că Protan a decis să refacă documentaţia pentru o nouă staţie de evacuare şi să ceară amânarea cu un an a punerii în funcţiune a acesteia. Conducerea Protan acuză autorităţile de mediu că au tergiversat şi refuzat „în mod iresponsabil“ aprobarea cererii de amânare, deşi, conform OUG 152/2005, aceasta e posibilă în cazul în care «schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea semnificativă a emisiilor».“

Tone de resturi animale pe zi

Fabrica din Popeşti neutralizează zilnic 150 de tone de deşeuri animale, în baza contractelor încheiate cu peste 856 de consilii locale şi primării, precum şi cu 2.458 de agenţi economici. Cei mai mulţi dintre aceştia au fost deja afectaţi în urmă cu două luni, când o „acţiune de sabotaj tehnic“ a închis fabrica pentru două săptămâni.

În jurul Bucureştiului nu există nicio fabrică de neutralizare cu capacitate suficientă pentru preluarea deşeurilor de la Protan. Cea mai apropiată unitate a reţelei se află la Codlea, însă este de categoria a III-a. În plus, sucursala Popeşti- Leordeni e singura din ţară care neutralizează deşeuri de categoria I, cu risc maxim de contaminare. Primăriile de sector şi societăţile de salubrizare din Capitală nu ştiu cum vor rezolva situaţia.

Societatea Urban, din sectorul 6, dispune de două autospeciale autorizate să transporte deşeuri periculoase, însă conducerea nu ştie unde va duce cadavrele. Silviu Prigoană, patronul Rosal din sectorul 3, spune că societatea nu are camioane speciale, iar Protanul e singurul care are dreptul să preia cadavrele de animale de pe străzi.

De cealaltă parte, primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, susţine că de problemă trebuie să se ocupe Rosalul, iar Primăria Sectorului 4 afirmă că nu au ce să facă. (Raluca Petrescu)

POVESTE VECHE Monopolul, sursa problemelor

Principala cauză a actualei crize, spun surse din cadrul autorităţilor de mediu, este însuşi monopolul de care s-a bucurat Protan prin contractul de concesionare pe zece ani a activităţii de ecarisaj în întreaga ţară. Compania omului de afaceri Cristian Burci a câştigat contractul în urma unei licitaţii controversate, organizată în 2006 de Agenţia Domeniilor Statului. O ordonanţă a guvernului Tăriceanu retrăgea, în 2005, subvenţiile acordate tuturor crescătorilor şi procesatorilor de animale care aveau şi incineratoare, pentru a le descuraja această activitate. Ordonanţa împărţea activităţile de ecarisaj pe opt regiuni geografice ale României, toate fiind ulterior încredinţate prin licitaţie societăţii Protan. În baza contractului de concesionare, compania primeşte de la stat subvenţionare totală pentru contractele de ecarisaj încheiate cu consiliile locale şi 50% subvenţii pentru preluarea deşeurilor de la fermele particulare.

EFECTE

Carne mai scumpă, risc de boli

Cel mai afectate sunt companiile care au încheiate contracte de ecarisaj cu Protan. „Vor fi mari probleme. Unde o să ducem toate resturile? Le mâncăm?“, se întreba ieri Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară Romalimenta. Ca şi în urmă cu două luni, producătorii de pe piaţa cărnii vor fi nevoiţi să stea cu leşurile în curte sau să plătească bani grei pentru transportul la alte unităţi. „Când se ia o decizie cu asemenea implicaţii, autorităţile trebuie să dea şi o soluţie. Cineva trebuie să plătească aceste cheltuieli!“, mai arată Minea. „Vorbim de costuri foarte mari de transport şi nu numai, care se vor reflecta în preţurile mărfurilor. Data trecută, când a fost o situaţie similară, producătorii aveau frigiderele pline cu deşeuri, în loc să intre normal în circuitul de producţie“, a declarat şi Mihai Vişan, director al Asociaţiei Române a Cărnii. „Mai mult, pe lângă aceste costuri de transport, există un risc crescut de răspândire a unor boli. Mai ales în cazul deşeurilor provenite de la ferme. Nu e normal să te plimbi cu aşa ceva prin toată ţara“, a adăugat el. Autoritatea Sanitar- Veterinară a anunţat deja că va monitoriza atent situaţia în urma închiderii Protan, iar producătorii prinşi că aruncă deşeurile în locuri neautorizate riscă amenzi de până la 2.000 de lei. Citiţi şi: Afaceri imobiliare care-ţi mută nasul

Ne puteți urmări și pe Google News