Extrădarea lui Sorin Oprescu. A început numărătoarea inversă. Ce vor decide judecătorii de la Atena

Extrădarea lui Sorin Oprescu. A început numărătoarea inversă. Ce vor decide judecătorii de la Atena Sursă: Marian Mocanu | Dreamstime.com

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Sorin Oprescu a plecat în Grecia înainte de condamnare, astfel că pe numele acestuia a fost emis un mandat european de arestare. La patru zile, pe 17 mai, Sorin Oprescu a fost prins în Grecia, la Atena, și dus în arest.

Pe 1 iunie, Sorin Oprescu a fost eliberat din penitenciarul Korydallos din Grecia, după ce a plătit o cauțiune de 5.000 de euro, așa cum a stabilit Curtea de Apel de la Atena. Până pe 10 iulie, judecătorii din Atena trebuie să decidă dacă îl trimit sau nu pe Sorin Oprescu în România.

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a cerut, din Grecia, anularea pedepsei de 10 ani şi opt luni de închisoare. Oprescu a recurs, prin intermediul avocaţilor, la două căi extraordinare de atac.

Sorin Oprescu, căi extraordinare de atac

O contestație la executare a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, însă judecătorii au stabilit că Sorin Oprescu rămâne cu condamnarea definitivă la 10 ani și 8 luni de închisoare. De asemenea, Oprescu a făcut şi o contestaţie în anulare, pe care a depus-o la Curtea de Apel Bucureşti şi care va fi analizată în 23 septembrie.

Ne puteți urmări și pe Google News

La ieșirea din arestul din Grecia, Sorin Oprescu a declarat că vrea să demonstreze că este nevinovat: „Contează faptul că judecătorii au fost duri, dar corecți şi pentru lucrul ăsta eu le mulțumesc. Am început să am foarte mare încredere că pot să mă lupt în continuare pentru că am primit o pedeapsă nemeritată. Da, mai există căi de atac şi ştiu că la vârsta mea şi la afecțiunile pe care le am probabil că mi s-ar aproba lucrurile astea după ce mor.

Nu vreau să mor. Eu vreau să trăiesc măcar până în momentul în care pot să demonstrez că nu sunt vinovat şi nu am făcut altceva decât să plătesc din punct de vedere politic anii 2015 şi zăpăceala furibundă încât să dispară tot ce înseamnă clasa politică la momentul respectiv. Este o modalitate pe care eu nu o să o pot să o înțeleg, este o modalitate nemernică să poţi să acuzi oamenii de lucruri pe care nu le-au făcut. Eu nu am fugit nicăieri.

Eram aici, în Grecia, îmi făceam visul de o viaţă întreagă că atunci când o să ies la pensie o să pot să-mi petrec liniștit zilele pe care le mai am, câte Dumnezeu or fi ele, dar în liniște şi într-o sănătate aparentă, că toţi ne aflăm într-o stare de sănătate aparentă. Eram acasă în apartamentul pe care l-am închiriat. Îmi definitivam formele de rezidență începute în urmă cu 6 luni. M-au găsit acasă. Nu m-am ascuns, nu am fugit. Cum să fug? Pentru ce, când tot procesul a fost o mascaradă? Am trăit cu speranța că poate întradevăr se dorește să se afle adevărul.

Acuzațiile DNA

Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii. În septembrie 2015, Sorin Oprescu a fost reţinut şi arestat preventiv. Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său, Bogdan Popa, bani care ar fi provenit, conform DNA, din acte de corupţie.

„Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să îl ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi", se arată în rechizitoriul prin care fostul primar a fost trimis în judecată la finalul anului 2015.

Confiscările dispuse de instanță

Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Sorin Oprescu a sumelor de 25.000 euro, 102.400 lei şi de 9.500 euro. De asemenea, magistraţii au decis confiscarea extinsă a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Herăstrău, cumpărat de Sorin Oprescu, prin intermediul partenerei sale de viaţă Adriana-Elena Nica.

În plus, a fost menţinut sechestrul asigurător asupra imobilului situat pe str. Covrigarului, sat Ciolpani, compus din casă, în suprafaţă de 526 mp şi teren în suprafaţă de 895 mp, aparţinând lui Sorin Oprescu. Fostul primar trebuie să plătească şi 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.