Ce le pregătește statul românilor. Interviu cu Sandra Pralong, consilier la Președinție.

Despre comunitățile din diaspora s-a spus că au jucat un rol important în alegerea unui președinte și, recent, în susținerea unui partid nou apărut în peisajul politic de la noi. Cine sunt acești români din diaspora – al căror număr nu este cunoscut cu exctitate -, care, până nu demult, au avut ministerul lor, ce probleme au și ce face pentru ei România condusă azi de președintele României, Klaus Iohannis? Despre toate acestea vorbește Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, într-un interviu acordat în exclusivitate Evenimentului zilei.

Românii cărora le-a plecat țara de sub picioare

-Când vorbim de diaspora, la ce ne referim? Care este numărul românilor care formează această comunitate în afara granițelor țării noastre și unde este mai numeroasă?

Sandra Pralong: Românii din străinătate se împart în diverse categorii. Cea mai veche categorie este reprezentată de românii din apropierea granițelor, care nu au plecat propriu-zis din țară ci mai curând a plecat țara de sub picioarele lor. Vorbim de câteva sute de mii de români aflați în comunitățile istorice din Ucraina, Timoc și Voivodina, Bulgaria, etc.

La sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX, a existat o emigrație relativ importantă a românilor din Ardeal spre Statele Unite. Aceia s-au stabilit cu precădere în noile centre industriale din Detroit și Chicago iar mulți dintre urmașii lor, chiar dacă adesea nu mai vorbesc limba, consideră cu multă mândrie originile lor românești. Apoi, mai există și evreii de origine română care s-au întors în Israel și care acum reprezintă în jur de 450.000 de persoane, a doua cea mai numeroasă comunitate din Israel.

În timpul comunismului, românii care au fugit din țară au format vechiul Exil, țările de predilecție fiind cele din Europa (Franța, Germania dar și Marea Britanie, Elveția, etc.), precum și Statele Unite și Canada. Mulți dintre aceștia au fost activi din punct de vedere politic, militând pentru drepturile omului și deschidere în România.

Diaspora economică”, românii plecați după anul 1989

În fine, dar nu în ultimul rând, cei mai numeroși români au plecat după Revoluție și, în special, după aderarea la Uniunea Europeană, fiind adesea considerați așa-zisa Diasporă economică” – însă nu întotdeauna au plecat din cauza neajunsurilor financiare, dar și pentru că nu se regăseau în corupția, birocrația și răsturnarea de valori care prea mult timp au dominat peisajul politic românesc. Se consideră că peste 1.200.000 de români trăiesc azi în Italia, alți aproape 1.000.000 în Spania, vreo 700.000 în Marea Britanie, 500.000 în Germania, 450.000 în Franța.

Din păcate, statul român are dificultăți în a-și identifica cu exactitate cetățenii aflați peste hotare. Un raport OCDE lansat în 2019 estimează numărul românilor în țările membre OCDE la 3,4 milioane și încă aproximativ 60.000 în țările non-membre, adică ceva mai puțini decât estimările vehiculate.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE