Reprezintă pentru creştinii ortodocşi din zonă locul binecuvântat de Dumnezeu, după cum se spune.
Mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de la Izvoru Mureşului, este supranumită şi „Mănăstirea românilor de pretutindeni’”.
Situată la marginea drumului naţional care leagă Miercurea Ciuc de Gheorgheni şi înconjurată de un zid de piatră asemenea celor de la bisericile medievale, mănăstirea de la Izvoru Mureşului a fost ridicată într-un timp record, prin grija arhiepiscopului Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan. După instalarea sa în scaunul de episcop al locului, în 1994, IPS Ioan şi-a dat seama de necesitatea construirii unei mănăstiri care să adune românii laolaltă în zile de sărbătoare şi care să fie un loc de rugăciune şi de reculegere pentru toţi cei care doreau să-i treacă pragul. Şi aceasta pentru că românii din zonă nu aveau o mănăstire la care să se roage la marile sărbători, fiind nevoiţi să treacă munţii şi să meargă la lăcaşurile de cult din Moldova, după cum notează voceatransilvaniei.ro.
Cumpărat de credincioşi
Ca un fapt inedit, mănăstirea a fost ridicată pe locul unui fost coteţ de porci şi a unei gropi de gunoi. Pentru că atunci când IPS Ioan Selejan „a pornit să caute loc de mănăstire”, la scurt timp un român din Miercurea Ciuc i-a oferit „un coteţ de porci şi vreo zece ari pe care îi avea la Izvoru Mureşului”. Iar darul a fost primit. Mai ales că s-a a aflat un fapt ieşit din comun: cele patru hectare pe care se află acum mănăstirea aparţineau parohiei ortodoxe de la Izvoru Mureşului, ulterior descoperind că terenul fusese cumpărat de credincioşi, în 1936, cu gândul de a face acolo o mănăstire. Localnicii nu au mai apucat să-şi vadă visul împlinit, pentru că a venit al Doilea Război Mondial şi vremurile grele care au urmat după aceea.
Zona superbă
Piatra de temelie a fost turnată în anul 1996 şi ansamblul mare al mănăstirii s-a realizat într-un timp record, de doar 22 de luni, înaltul prelat afirmând că a simţit rugăciunile oamenilor pe toată perioada lucrărilor. Primul hram al mănăstirii s-a oficiat la 15 august 1999, iar sfinţirea a avut loc un an mai târziu, în prezenţa patriarhului de atunci, Preafericitul Teoctist. Mănăstirea de la Izvoru Mureşului, realizată în stil brâncovenesc, încântă nu numai prin frumuseţea construcţiilor şi prin zona superbă în care este aşezată, ci şi prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România, realizată în stil neobizantin.
De mai mulţi ani, mănăstirea de la Izvoru Mureşului este supranumită şi „Mănăstirea românilor de pretutindeni”, întrucât, după cum spune IPS Ioan, „sub streaşina mănăstirii se desfăşoară Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, luată după modelul celei iniţiate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte”. Mănăstirea de la Izvoru Mureşului este, aşa după cum afirma cunoscutul om de cultură Răzvan Theodorescu, ”cea mai frumoasă provocare românească şi ortodoxă pe care mi-o puteam imagina”.
Recomandările noastre
