Când vine vorba de fenomene paranormale și exorciști, gândul ne fuge automat spre oamenii posedați de demoni. Aceste cazuri sunt. însă, extrem de rare, susține vicarul britanic Jason Bray, unul dintre puținii exorciști acreditați de Biserica Anglicană. Bray spune că de-a lungul carierei sale s-a confruntat, însă, cu altfel de fenomene pe care știința nu le poate explica.
Fantomele sunt "memoria locului". Vicarul anglican Bray și-a povestit experiențele ciudate într-o carte care se bucură acum de multă atenție în Marea Britanie. Asta, poate, și pentru că autorul a încercat să rămână rațional. Bray mărturisește, de altfel, că interesul pentru fenomene paranormale a plecat de la o experiență personală.
Fantomele sunt "memoria locului"
Într-o noapte, soția sa s-a trezit auzind copiluol plângând. A intrat în dormitorul lui și a avut senzația că îngheață. Dar frigul sesimțea numai în jurul pătuțului în care se afla băiețelul.
Va declanșa Putin o criză nucleară? Undă de șoc în întreaga lume
Era prima iarnă pe care o petreceau în acea casă și erau foarte mirați că e atât de friguroasă și umedă deși puseseră radatoare în toate camerele, iar locuința avea geamuri termopan. Într-oalt[ noapte, Bray a descoperit cu groază ce se întâmpla. S-a dus la toaletă, s-a spălat pe mâini, dar când s-a întors spre ușă a simțit o prezență. O senzație ciudată l-a cuprins. În fața lui părea să se afle un bărbat cam de aceeași înălțime. Purta o mască de lemn, de două ori mai lată decât fața lui/ Masca părea sî reprezinte un soare, pentru că avea raze. Avea și găuri pentru ochi, iar lui Bray i s-a părut că strania apariție îl fixeazî. Cuprins de groazî, s-a întors în dormitor și i-a povestit totul soției. Aceasta i-a spus că e cazul să se adreseze vicarului, șeful său ierahic. Lui Bray îi era teamă să nu fie luat drept un nebun. Dar vicarul l-a crezut. A doua zi, a venit în casa soților Bray cu o Biblie, o sticlă de apă sfințită și un stropitor. A mers din cameră în cameră, rugându-se în tăcere și binecuvântând casa.
Israelul se pregătește să atace Iranul?! Mișcări suspecte la vârful armatei
La sfârșit, s-au adunat cu toții în sufragerie și au spus o rugăciune. Schimbarea a fost aproape instantanee: ca și cum casa ar fi devenit mai prietenoasă și mult mai caldă. O discuție cu un localnic i-a oferit o explicație a experienței pe care o trăise. „Când au săpat fundația casei, au deranjat un cimitir roman”.
Fantomele sunt "memoria locului" , Ce declanșează activitatea paranormală?
Ciudata sa experiență, petrecută cu mai bine de 20 de ani în urmă, l-a fîcut pe Bray să devină exorcist. Oficiant al eliberării, cum îi numește Biserica Anglicană pe exorciști. Nu pretinde plată pentru serviciile sale.
Biserica îi plătește, însă, o asigurare, pentru cazul în care cineva îl dă în judecată. Dacă se află că o casă a fost „exorcizată”, atunci prețul ei poate să scadă, iar exorcistul riscă să fie adus în fața justiției pentru a acoperi diferența.
Roboții lui Putin, gata de invazie. În aer, pe apă sau uscat…
Bray spune că este extrem de rar ca o fantomă să comunice cu cei vii. Cea mai obișnuită formă de bântuire este o „memorie a locuui” - ca omul mascat din propria lui casă. Într-un mod imposibil de explicat, clădirea sau bucata de pământ redau ceva ce s-a întâmplat acolo chiar și cu sute sau mii de ani înainte. Uneori, e vorba de un eveniment cumplit. De pildă că proprietar de casă a căzut pe scări și și-a rupt gâtul. Noilor locatari li se întâmplă să simtă că pășesc peste el.
Amintirile locului pot fi foarte neplăcute, spun Bray care își amintește ce i-au povestit doi tineri căsătoriți. Mi-au spus că au văzut umbre care se adunau în jurul pătuțului în care se afla bebelușul lor. I-am întrebat dacă au făcut vreo lucrare majoră prin casî. Bărbatul era uluit. 'Cum ai știut asta?'
"Întreb mereu despre lucrările recente de construcție, deoarece pot fi un factor declanșator al activității paranormale. De nouă ori din zece, răspunsul este da. O altă cauză obișnuită a manifstării amintirilor locului pare să fie sosirea unui copil. E posibil ca cei mici să fie mai sensibili la paranormal decât adulții. Deci, aici au existat două posibile declanșatoare.
Oricum, după ce am fost de acord să binecuvântez casa cuplului, am ajuns acolo într-o zi de primăvară. Casa ar fi trebuit să fie plină de lumină, dar era întunecată și mohorâtă.
Am început în camera principală, unde am aprins lumânări și am binecuvântat apă. De asemenea, m-am rugat în camera bebelușului și am stropit apă sfințită pătuțul .
Apoi ne-am întors în camera principală și, în timp ce ne rugam împreună , am vîzut că un perete fusese demolat recent. Au existat multe momente dramatice în cariera mea, dar ceea ce s-a întâmplat acolo le-a întrecut pe toate. În timp ce ne rugam, mi-am simțit corpul arcuindu-se, de parcă ar fi fost îndoit de forțe uriașe.
Aproape că aveam impresia că ceva îmi străbate coloana vertebrală și o contorsionează. Apoi, imediat după ce am spus ultimul Amin, femeia a exclamat: „O, Doamne!”
În 30 de secunde, camera devenise ușoară și luminoasă. De asemenea,s-a făcutt brusc inexplicabil de cald, de parcă temperatura ar fi crescut cu cinci grade.
Am fost cu totul uimit. Da, ceva similar se întâmplase în cazul meu, dar schimbarea fusese mai treptat".
Fantomele sunt "memoria locului" sau maniestarea frustrării celor vii
Bray are o teorie interesantă despre fantomele zgomotoase, așa numitele poltergeist. "Despre activitatea Poltergeist, care este relativ obișnuită, s-a presupus că e cauzată de un spirit neliniștit al unui răposat. Nu e așa. În toate cazurile de care m-am ocupat, au fost cei vii - oameni care au suferit traume sau un stres semnificativ, dar cărora le este greu să-și comunice suferința.
Adesea sunt copii sau adolescenți. Ocazional, și vârstnici. Teoria mea este că energia care se acumulează în ei - numiți-o frustrare, dacă vreți - este eliberată. Un pic ca un fulger, care este o eliberare de energie statică invizibilă, dar care poate produce efecte vizibile.
Bray spune că a ajutat o familie musulmană care avea această problemă. Oamenii se adresaseră imamul local, dar acesta îi refuzase, spunând că de fantoma unui călugăr trebuie să se ocupe un preot creștin. O femeie de vreo 50 de ani i-a povestit că ea și soțul ei se mutaseră în Țara Galilor din Pakistan, El ar fi dorit, însă, să se întoarcă acasă. Nu a mai apucat, murise de cancer cu numai patru zile înainte. Nu a vrut să meargă la spital, așa că ea îl îngrijise acasă până la sfârșit. Se petreceau, însă, lucruri terifiante. „Săptămâna trecută, stăteam la micul dejun, iar vasul și lingura soțului meu au început să zboare prin cameră”, a povstit ea. „În altă zi, o pereche de papuci au zburat și au lovit peretele.”
Papucii aproape îl loviseră pe fiul ei cel mare. Și acest fiu spunea că a văzut o figură cu glugă - „stând acolo în ceață” în preajma casei.
Fantoma unui călugăr? Poate. Au existat călugări cistercieni în zonă cu mulți ani înainte, așa că povestea era plauzibilă.
Oare activitatea poltergeist s-a oprit când a murit soțul ei, am întrebat? Da, a spus ea.
În acest moment, m-am ridicat pentru a binecuvânta toate camerele".
Bray era sigur că nu e vorba de niciun călugăr, ci de suferința bietului muribund care știa că nu se va mai întoarce niciodată acasă.
Un alt caz, poveste;te Bray, a avut-o drept eroin[ pe prietena sa Lucy. „Știu că sună foarte ciudat, dar uneori putem auzi muzică de orgă”, mi-a spus ea într-o zi. „Este o muzică destul de veselă. Ani de zile am crezut că vine de alături.”
Îi vorbise dspre muzică vecinei iar aceasta o privise ciudat. Vecina nu avuse niciodată o orgă- dar doamna care locuise în casa lui Lucy ]nainte de ea avea o orgă de tip Yamaha și cânta chiar foarte bine „Celălalt lucru ciudat”, a continuat Lucy , „este că lipsesc tot felul de lucruri. Fiul meu își pierde pantofii - și am găsit una dintre ghetele lui de fotbal deasupra dulapului din bucătărie. ”
Și a mai fost ceva. Într-o seară o vîzuse. ‘Tot ce am văzut a fost cămășa ei de noapte - o cămașă de noapte din nailon roz de modă veche. Parcă era acolo, ca și cum dormise la etaj și cobora să mă vadă. Am țipat și i-am spus să plece pentru că mă înspăimânta. Și a făcut-o, slavă Domnului".
Am întrebat-o pe Lucy dacă era sigură că nu și-o imaginase bătrâna doamnă. "Da, desigur. Dacă mi-aș fi imaginat o fantomă coborând pe scările mele, nu ar fi purtat o cămașă de noapte din nailon roz!"
Lucy nu suferă de nicio boală psihică. Și mai erau oameni care auziseră muzica - așa că acesta părea să fie un caz clar al memoriei locului plus o activitate de tip poltergeist.
Pentru a rezolva problema, am binecuvântat casa și am făcut o slujbă pentru odihna spiritului moartei.
O săptămână mai târziu, am avut o discuție cu tatăl lui Lucy, despre care am știut întotdeauna că are abilități deosebite.
„A fost cu adevărat ciudat”, a spus el, „dar în timp ce tu făceai slujba, vedeam cum în camera de zi se adună o ceață, chiar în fața ta. Se învârtea și părea să se întunece, apoi a dispărut brusc".
În urma experiențelor prin care a trecut, jason Brey a ajuns la niște concluzii. "Sunt acum destul de convins că, uneori, linia de separare între viață și moarte nu este definitivă. Dar, în calitate de preot creștin, sunt la fel de convins că Dumnezeu răspunde la rugăciune și poate restabili pacea chiar și în cea mai tulburată casă", notază Daily Mail.