Exclusiv. Polițiștii au distrus o probă importantă din curtea lui Dincă

Exclusiv. Polițiștii au distrus o probă importantă din curtea lui Dincă

Viitoarea apărare a lui Dincă pare bazată pe prostia anchetatorilor şi inconştienţa acuzatului. Speculaţiile cu privire la posibilitatea ca Gheorghe Dincă, alias monstrul din Caracal, alias bestia cu chip de om, alias criminalul în serie, alias lupul singuratic, alias ce mai vreţi dumneavoastră va fi pus în libertate pe 27 ianuarie, au dispărut cu totul, de parcă le-ar fi luat Dincă la autostop. O prevedere din lege, care spune că timpul rezonabil în care cineva poate fi ţinut în arest preventiv este de maxim şase luni de zile, a aprins imaginaţia unora.

Rămăşiţele din pădure

Una dintre probele ce păreau dărâmătoare pentru acuzarea lui Dincă de omor asupra Luizei Melencu s-a prăbuşit zilele trecute, lăsând în urma ei o mare, uriaşă întrebare. Este vorba despre rămăşiţele umane din liziera de lângă Caracal.

Vă reamintim. În a doua zi de anchetă, ni s-a servit o poveste pe care nici porţile de la curtea lui Dincă, în faţa cărora era spusă pentru oamenii adunaţi acolo, nu o credeau.  Se făcea că Dincă mărturisise unui poliţit de la Bucureşti, aflat întâmplător la Caracal în vizită la rude, că le ucisese pe cele două fete. Cazul se lumina brusc. S-a procedat imediat la recunoaşterea din grup a victimelor. Şi aici totul a mers strună, mai ales că acuzatului nu i se arătaseră mai multe albume cu fotografii, aşa cum se face o recunoaştere din grup, ci, pentru economie de timp, i se puseseră în faţă doar două poze. Una a Luizei, alta a Alexandrei. Iar Dincă le-a recunoscut fără să clipească. Astea erau fetele pe care le răpise, le violase şi le ucisese, după care pe Alexandra a ars-o în butoi, iar pe Luiza…

Ne puteți urmări și pe Google News

Ei, de aici începe problema. A spus întâi că a aruncat fata în Dunăre, apoi că rămăşiţele Luizei le-a aruncat într-o lizieră de lângă Caracal. Şi, uimire, chiar în locul indicat de Dincă anchetatorii au descoperit rămăşiţe umane. Unele dintre ele semi-calcinate. Antropologii de la INML au stabilit doar că oasele din lizieră aparţin unei fete cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani.

Gata! Caz rezolvat!

Numai că zilele trecute, acelaşi Dincă îşi schimbă brusc declaraţia. Spune că nu el a asasinat-o pe Luiza. Că fata a fost traficată de doi indivizi.

Şi atunci, firesc, se naşte întrebarea: Dacă pe Luiza nu a omorât-o Dincă – de altfel, nu există nicio probă că aceasta este moartă – de unde a ştiut Dincă, după ce a fost arestat, de oasele din lizieră? Şi ale cui sunt acestea? Că sunt oase de om, totuşi.

Claudiu Lascoschi, avocatul lui Dincă, a declarat că se va folosi de această împrejurare, în apărarea clientului lui.

Apărarea lui Dincă: N-a ştiut ce face!

Şi pentru că tot a venit vorba despre avocatul acuzatului, apărarea pe care încearcă să i-o construiască se bazează nu numai pe specularea greşelilor flagrante făcute de anchetatori, ci şi pe o declaraţie aproape îngerească a lui Dincă. Anume că nu şi-a dat seama ce face atunci când le-a asasinat pe fete. Cu alte cuvinte, i-a luat Dumnezeu minţile şi, într-un moment de rătăcire, le-a ucis. De fapt, în două momente de rătăcire, pentru că vorbim de două victime. Ba chiar, mai multe momente de rătăcire, dacă ar fi să ne luăm şi după alte fapte. L-am întrebat de avocatul Lascoschi dacă tot cu mintea rătăcită era Dincă atunci când şi-a parcat maşina în centrul Caracalului, în apropierea talciocului unde, din când în când, vindea tot felul de nimicuri, astfel încât să se creadă că se află prin zonă. Şi dacă tot plecată cu sorcova îi era mintea atunci când a făcut tot acel balet la Craiova pentru a-şi ascunde cât mai bine identitatea. Respectiv, mersul lui Dincă nu cu maşina proprie, nici cu microbuzul, ci cu autostopul, cumpărarea cartelei prepay de la un magazin aglomerat, ca proprietarul numărului să nu fie identificat. Era un magazin care vindea de toate, astfel încât vânzătoarele practic să nu-l poată recunoaşte. Apoi, căutarea numerelor părinţilor fetelor în telefoanele lor şi, mai ales, telefoanele de „liniştire” pe care le-a dat familiilor victimelor. Tot aşa, nu-şi dădea seama ce face?

Aşadar, deşi în multe rânduri ancheta a fost făcută cu picioarele, iar probele adunate pot fi uşor dărâmate de apărare, există suficiente elemente valabile pentru ca Dincă să înfunde puşcăria.

Să vedem ce mai rămâne din rechizitoriu, după ce comisiile domnului Bogdan Licu îl vor scutura bine de tot.