Evenimentul Zilei > Justitie > Exclusiv. Petre Mihai Băcanu, audiat ca martor în dosarul morții lui Gheorghe Ursu. Ce a pățit cu Securitatea și cum a ajuns din anchetat politic în speculant cu mașini
Exclusiv. Petre Mihai Băcanu, audiat ca martor în dosarul morții lui Gheorghe Ursu. Ce a pățit cu Securitatea și cum a ajuns din anchetat politic în speculant cu mașini

Exclusiv. Petre Mihai Băcanu, audiat ca martor în dosarul morții lui Gheorghe Ursu. Ce a pățit cu Securitatea și cum a ajuns din anchetat politic în speculant cu mașini

Marți, la Înalta Curte de Casației și Justiție, s-a mai consumat un terme din dosarul 2500/2/2017, în care se judecă apelul împotriva deciziei de achitare pronunțată de Curtea de Apel București împotriva foștilor ofițeri de Securitate, Vasile Hodiș și Marin Pârvulescu. În același dosar mai este judecat și fostul șef al Departamentului Securității Statului, Tudor Postelnicu, decedat în urmă cu 5 ani. Cei doi ofițeri de securitate sunt acuzați că ar fi fost anchetatorii lui Gheorghe Ursu, din partea Securității, atunci când acesta a fost arestat de Miliție și deținut în arestul central al Direcției de Cercetări Penale, în sectorul destinat deținuților de drept comun.

Direcția a VI-a Cercetări Penale a Securității și Inspectoratul General de Miliție împărțeau clădirea în care funcționa arestul central, cele două instituții fiind separate printr-o singură ușă. Gheorghe Ursu a murit în ziua de 17 Noiembrie 1985, după ce un alt deținut de drept comun, Marian Clită, l-a lovit cu piciorul în burtă, provocându-i o rupere de organe și hemoragie internă. Conducerea de atunci a arestului și medicul de acolo au întârziat ducerea lui Ursu la spital, pe motiv că nu au avut combustibil pentru mașină. În final, când s-au hotărât să-l ducă la spital, a fost prea târziu. Inginerul Gheorghe Ursu a decedat, lăsând în urmă nu numai o familie îndurerată ci și foarte multe întrebări care încă își așteaptă răspunsurile.

După condamnările șefilor Miliției în 2003, dosarul s-a redeschis în 2015, la cererea Parchetului Militar

În anul 2003, ofițerii Tudor Stănică, fost șef al Direcției de Cercetări Penale a Miliției și Mihail Creangă, fost adjunct al arestului central al Miliției, au fost condamnați la câte 20 de ani de închisoare, fiind găsiți vinovați pentru că i-ar fi pus pe deținuții de drept comun care stăteau în celulă cu inginerul Gheorghe Ursu, să-l tortureze pe acesta și să-l omoare. Cei doi au beneficiat de o înjumătățire a pedepsei, conform unui decret din 1988. La vremea aceea familia Ursu a primit și despăgubiri de la condamnați și de la instituțiile civilmente responsabile.

Dosarul a fost redeschis în anul 2015, după ce Andrei Ursu, fiul inginerului Gheorghe Ursu, a susținut că tatăl său a fost omorât de Securitate, fiind disident al regimului comunist condus de Ceaușescu. Augustin Lazăr, procuror șef al României la acea dată, a semnat redeschiderea dosarului. Rechizitoriul a fost întocmit de Secția Parchetelor  Militare, iar acuzarea, la Curtea de Apel, a fost susținută de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

În octombrie 2019, judecătorii Curții de Apel i-au achitat pe inculpați.  Apelul la decizia CAB a fost făcut de  făcut procurorii de la PCAB, iar acum, la Înalta Curte, procurorul de ședință este de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Familia disidentului Gheorghe Ursu nu cere doar condamnarea ofițerilor de Securitate, Hodiș și Pârvulescu ci și despăgubiri în valoare de 3,1 milioane de euro, pe care ar trebui să le achite Ministerul de Interne, ca urmaș al Miliției și Serviciul Român de Informații, ca urmaș al DSS, în solidar cu cei doi inculpați, ofițeri în rezervă.

Ștefan Ioniță, un subofițer de Miliție și Petre Mihai Băcanu au fost martorii de la ultimul termen

De la redeschiderea dosarului, au fost audiați foarte mulți martori, atât foști angajați ai miliției și securității cât și oameni care au suferit de pe urma acestor instituții î regimul comunist, atât la CAB cât și acum, la ÎCCJ.  La penultimul termen a fost audiat chiar Marian Clită, care și-a bătut joc de instanță și i-a jurat pe judecători. Despre acest episod am relatat într-un alt articol pe care îl puteți citi aici . La ultimul termen, de marți, a fost rândul altor doi martori să răspundă judecătorilor din completul de trei de la ÎCCJ. Este vorba despre Ștefan Ioniță, un fost angajat al arestului central al Miliției și despre jurnalistul Petre Mihai Băcanu, fostul director al ziarului România Liberă de după Revoluție, fost jurnalist și în vremea regimului comunist. Precum în showbiz, primul audiat a fost angajatul arestului, vedeta, Petre Mihai Băcanu, fiind lăsată la sfârșit.

Pe Ursu îl scoteau la anchetă și îl duceau de braț

Declarația lui Ștefan Ioniță nu a adus lucruri remarcabile. Bătrânelul îmbrăcat sărăcăcios, cu pantofi scâlciați și murdari, a încercat să își amintească cele petrecute în 1985, în perioada când inginerul Ursu a stat în arestul Miliției. Cu o exprimare precară, acesta a povestit și a răspuns la întrebări.  Ioniță a spus că Gheorghe Ursu a fost încarcerat în arestul Miliției, la deținuții de drept comun, însă, “nu era arestatul Miliției, deoarece ofițerul care venea să-l scoată la anchetă nu era de la ei, pentru că el nu-l cunoștea”.

A mai spus că a văzut personal, din întâmplare, când Ursu a fost scos la anchetă, de vreo 6-7 ori, de oameni pe care nu îi cunoștea ca fiind de la Miliție, deci bănuiește că erau de la Securitate. “Îl scoteau din celulă și îl duceau de braț, așa cum era legal”, a spus Ioniță. Avocatul inculpaților a cerut să se consemneze în mod special faptul că așa era legal. “La ușa care despărțea arestul Miliției de cel al Securității venea personal un ofițer de securitate cu bonul de scoatere la anchetă și îl lua pe domnul Ursu”, a mai spus martorul.

Avocatul Nicolae Trăistaru a vrut să pună la îndoială cele povestite de fostul milițian și l-a întrebat ce obligație avea acesta atunci când era scos un deținut la anchetă. Președinta completului, judecătoarea Valerica Voica, i-a respins întrebarea ca nefiind relevantă, însă avocatul a continuat. “Subofițerul avea obligația să se întoarcă cu spatele, adică cu fața la perete, atunci când era scos un arestat din celulă și dus la anchetă. Deci nu avea cum să vadă cum arăta. La plecare și cum se întorcea acesta după anchetă”, a explicat avocatul, însă nu i-a fost consemnată intervenția.

Consilierul juridic al SRI nu a știut că instituția a fost înființată în 1990

De asemenea, apărarea a mai vrut să știe dacă Ștefan Ioniță a fost audiat de ofițerul SRI, Nicu Crișan, cu ocazia anchetei, după Revoluție. atunci când au fost condamnați Tudor Stănică și Mihail Creangă, dar și această solicitare i-a fost respinsă de instanță. A fost momentul când a intervenit consilierul juridic al SRI.

„Dacă îmi permiteți, doamna președinte, domnul avocat a făcut o afirmație că SRI ar fi făcut o anchetă atunci. SRI nu exista la momentul respectiv”. Replica consilierul juridic al SRI a stârnit râsul inculpaților și a apărării. “Documentați-vă când s-a înființat SRI, domnule consilier, Nu aveți de unde să știți, dumneavoastră ați fost angajat de curând”, i-a spus avocatul Trăistaru, întorcându-se spre fundul sălii, unde era așezat consilierul juridic. Între timp, declarația fostului milițian a fost printată și plimbată pe la toate părțile pentru a fi semnată. Andrei Ursu, s-a plimbat și el prin sală după declarație și a vrut de mai multe ori să o citească, lucru care a enervat-o pe președinta completului. Aceasta i-a atras atenția că are avocați care au citit și au semnat și l-a trimis la locului lui în bancă.

Anestezistul de la spitalul penitenciarului Jilava a dezvăluit motivul real al morții lui Gheorghe Ursu

A venit rândul lui Petre Mihai Băcanu să își spună povestea în fața instanței. La cei 81 de ani ai săi, Băcanu pare neschimbat. Cu excepția mustății și a părului, care i-au albit. În rest nu-și arătat vârsta. A intrat sprinten în sala de judecată și a răspuns cu ușurință întrebărilor. Jurnalistul a venit îmbrăcat, în gri din cap până în picioare, de la cămașă la pantofii de sport. Prima întrebarea a instanței a fost dacă l-a cunoscut personal pe inginerul Ursu sau dacă a aflat aspecte despre acesta și în ce condiții. “Nu l-am cunoscut personal pe inginerul Gheorghe Ursu.

Auzisem ceva înainte de ’89, dar vag. După Revoluție, ziarul la care lucram a preluat cazul Ursu”, a spus Băcanu. “Ați făcut anchete jurnalistice sau cum?”, a întrebat instanța. “Am făcut multe anchete jurnalistice despre cazul în sine”, a răspuns acesta. “Am avut ocazia să obțin o declarație de la medicul anestezie de la spitalul închisorii Jilava, care a avut inspirația să consemneze într-un protocol operator, cauza reală a morții lui Gheorghe Ursu. Respectiv că i s-au spart intestinele cu un obiect dur”, a completat Băcanu.

Criminalul Marian Clită a avut permisie din închisoare ca să meargă la redacțiile ziarelor să povestească cum l-a omorât pe inginerul Ursu

Petre Mihai Băcanu a continuat să povestească despre investigațiile jurnalistice din anii 90 în legătură cu moartea inginerului Ursu. A relatat un moment cel puțin ciudat. “M-am pomenit într-o zi la redacție cu un cetățean. Secretara mi-a spus că-l cheamă Marian Clită. Nu am vrut să-l primesc și l-am trimis la un redactor însă acesta a insistat și mi-a transmis că el l-a omorât pe inginerul Ursu și nu vorbește decât cu mine. Atunci am eliberat camera, aveam ședință de sumar, după care am rămas cu el. Mi-a spus că înainte de a veni la noi fusese la GDS (Grupul pentru Dialog Social) și că dăduse și acolo o declarație.

Mi-am dat seama că fusese îndrumat să meargă la redacțiile care scriseseră despre cazul Ursu, mai ales că primise o învoire de la închisoare ca să se ducă la aceste redacții. Mi-a povestit că erau 3 în celulă și că l-a enervat Gheorghe Ursu și cu degetul mare de la picior l-a lovit pe acesta în stomac și așa s-a produs accidentul. L-am întrebat dacă nu îi este teamă că se va întoarce la închisoare pentru omor. Mi-a spus că nu, că el are această înțelegere cu anchetatorii”, a povestit Băcanu.

Băcanu a avut de ales între viol cu o gestionară arestată sau speculă cu mașini

La întrebarea instanței, Mihai Băcanu a relatat despre cele pățite de el personal cu Securitatea și cum a ajuns de la infracțiunea de complot împotriva regimului la speculant de mașini. “Am fost arestat la Direcția a VI-a, în arestul central al Securității. Noi am fost acuzați pentru constituirea unei organizații denumite “R” și am scos și un ziar pe care l-am intitulat România. Am fost plimbat prin toate articolele din Codul Penal de atunci și mi s-a reținut propaganda împotriva orânduirii socialiste și complot.  

După 3 luni de arest, anchetatorul m-a întrebat ce vreau să aleg între un proces de viol și unul de speculă cu mașini. Am întrebat pe anchetator dacă este posibil violul acolo. Mi-a spus că nu este neapărat nevoie de un viol ci doar de o tentativă de viol și că au acolo, alături, în arestul Miliției, mai multe gestionare arestate și o să îi promită uneia că o face din acuzată martoră, dacă declară că am vrut să o violez. Am ales la a doua variantă, cea cu specula de mașini. Era vorba despre mașinile mele pe care le avusesem în decurs de 22 de ani, unele erau niște rable pe care le reparam și le lucram și ca orice om, le vindeam. Așa mi s-a transformat dosarul politic în dosar de drept comun.”, a povestit Petre Mihai Băcanu.

Pe drept comun a fost judecat repede, în zi liberă la tribunal

P.M. Băcanu a mai spus că nici după ce i s-a transformat dosarul politic în dosar de drept comun, nu a fost mutat din arestul Securității în cel al Miliției. În două săptămâni a fost judecat, într-o zi de sâmbătă, când tribunalul era închis. A fost deschis doar pentru a fi el judecat. Martorul a fost întrebat de procuroarea de ședință dacă în perioada aceea relația dintre clasa politică și societate, era antagonică. Băcanu a răspuns că la nivelul anilor 80, era antagonică, însă judecătoarea Voica i-a cerut să se refere numai la anul 1985, anul când a murit inginerul Ursu. “Da, era antagonică, deoarece noi nu puteam să scriem liber despre ce se întâmpla în România. Noi îi rugam pe anchetatori să analizeze ce scriam noi în ziarul clandestin. Nu erau decât lucruri care se întâmplau atunci, pe care le vedea tot românul”,  a răspuns jurnalistul.

Băcanu a luat bătaie de la anchetatori dar a avut și un informator în celulă

Avocata familiei Ursu, Eugenia Crângariu, a pus și ea câteva întrebări. Ea este fosta asistentă a Monicăi Macovei și semnatara petiției de soluțioare a dosarului “torționarului Pârvulescu”. Crângariu vrut să știe dacă Bacanu își mai amintește cine l-a anchetat din partea Securității. “Anchetatorul principal se numea  Gheorghe Burloi (fost secretar de partid la Securitate), dar am fost anchetat și de Pârvulescu și Hodoș, cei doi inculpați. Au mai fost și alții”, a spus  martorul.

A fost întrebat dacă a fost lovit în anchetă. “Doar unul m-a lovit, Pârvulescu. M-au lovit și alții, chiar și anchetatorul meu, dar mai ușor”, a răspuns Bacău. Apoi a povestit cum în celula lui a fost adus un infractor de drept comun cercetat pentru afaceri cu lapte, care a încercat să-l tragă de limbă. După eliberare a aflat că acel deținut fusese plimbat și prin celulele celorlalți din lotul societății R. “Mi-am dat repede seama că era trimis ca informator. La o discuție cu Aton Uncu, după ce m-am eliberat, am aflat că o discuție de-a mea cu informatorul despre albine, a avut-o și cu el. De altfel, la CNSAS există un registru cu mișcarea persoanelor în celule și se vede clar că acest director de la lapte era plimbat prin toate celulele”, a mai relatat P.M.Băcanu.

Anchetatorii i-au rupt o mână lui Băcanu, dar aceasta s-a sudat fără să o pună în gips

A urmat un episod destul de ciudat al audierii. Avocata familiei Ursu a întrebat dacă în timpul anchetei de la Securitate, Băcanu a suferit traume fizice și dacă medical poate proba acest lucru. Judecătoarea Voica a respins întrebarea ca fiind fără relevanță, însă martorul a scos o radiografie și a spus că a avut mâna ruptă. “Aici am o radiografie cu mâna pe care mi-a rupt-o”, a ridicat Bacăul radiografia spre instanță. Judecătoarea a revenit și l-a întrebat cât de grav a fost lovit de către Pârvulescu. “Mi-a apăsat cu piciorul mie mână, am simțit o durere, dar dacă nu am folosit mâna în celulă nu mi-am dat seama că a fost ruptă.  Abia în libertate, în 1990, am făcut o radiografie și mi-a spus doctorul că am avut mâna ruptă complet dar s-a sudat singură”, a povestit Băcanu.

Avocatul apărării l-a întrebat pe martor despre un interviu pe care l-a dat în 1990 în care a vorbit despre un deget deformat în ușă și nu despre o mână ruptă ca acum. “Dacă mă întrebați, vă povestesc și cu degetul sau vi-l pot arăta”, i-a dat replica Băcanu. Avocatul Trăistaru a mai pus o serie de întrebări, însă i-au fost respinse. “Dar cartea generalului Rogojanu, cu referirile la cazul Ursu, a citit-o?”, a întrebat Trăistaru. “Se respinge! O să îl avem martor pe generalul Rogojanu și o să aflăm atunci opiniile acestuia despre cazul Ursu”, i-a replicat judecătoarea Voica înainte de a închide audierea. Când a fost citită declarația printată, avocata familiei Ursu, Eugenia Crângariu, a observat că în loc de “era informator”, a apărut “eram informator” și a cerut modificarea pentru a nu se înțelege greșit, lucru care a stârnit râsete într-o anumită parte a sălii.

La 81 de ani s-a decis să scrie o carte

Am ieșit din sală împreună cu Petre Mihai Băcanu. Pentru că a dispărut din viața publică, am vrut să știu ce a mai făcut în ultimul timp. Dar înainte de intra în discuții despre viața de zi cu zi, nu m-am abținut să-l întreb despre mașinile pe care le avea și le vindea pe vremea lui Ceaușescu, mai ales că la audieri se pronunțase o marcă de mașină englezească pe care nu o găseai la vremea aceea pe străzile din România. A fost un pic încurcat de întrebare.

“Land Rover-ul l-am luat de la un aeroport sportiv de la Oradea. Eram pasionat de mașini. Le cumpăram cu acte. Nu am cumpărat din străinătate nimic, doar din țară le luam”, mi-a răspuns P.M.Băcanu. I-am spus că primul ziar pe care l-am scos împreună cu colegii din ASE, “Dialog 22”, pe 3 Ianuarie 1990, a fost scos cu sprijinul noii conduceri de atunci de la România Liberă. Și-a amintit și a zâmbit nostalgic. Apoi l-am întrebat direct, cât este adevăr și cât s-a umflat, de-a lungul timpului, despre activitatea societății clandestine “R”, mai ales că am unele informații, chiar din interior.

Tentația era mare la vremea aceea de a înflori evenimentele de pe vremea regimului Ceaușescu, iar cei de afară cumpărau povești cât mai fabuloase. Nu i-a picat bine nici această întrebare, dar mi-a răspuns cu manta. “La începutul anilor 90, o editură din America și una din Franța, mi-au propus să scriu o carte. Îmi ofereau 50 mii de dolari. Erau bani atunci, îți luai o vilă. Dar am rezistat tentației și am refuzat”, mi-a spus jurnalistul. “Știți când mi-a venit ideea unei cărți? Abia acum, la 81 de ani!”, a completat el.

Curentul progresist nu va învinge monarhiile lumii, este de părere Băcanu

L-am mai întrebat dacă mai are activități jurnalistice, dacă mai activează pe undeva în presa actuală. “Știți ce mi-a spus mie un bătrân gazetar de la Pamfil Șeicaru, că din presă trebuie să știi să ieși la timp”, mi-a răspuns zâmbind.

Mi-am amintit că era un mare monarhist așa că am vrut să știu cum a trăit momentul morții Reginei Angliei. “Am trăit momentul ca fiecare om, am fost afectat dar nu chiar așa ca alții. Dar că a venit vorba, am să scriu o carte și despre cum l-am adus pe regele Mihai în țară. Sunt lucruri care nu se cunosc. Imaginea Regelui trebuie să rămână intactă, iar eu sunt nemulțumit de multe care s-au spus despre el”, mi-a răspuns P.M.Băcanu.

Mi-a mai spus că nu  este posibil ca în România să revină monarhia și a fost foarte ferm. În schimb crede că în lume, acolo unde există monarhii tradiționale, acestea vor rămâne, iar noul curent progresist nu va putea să le răstoarne. I-am mulțumit și ne-am luat la revedere. El a rămas în fața Înaltei Curții, să mai discute cu Andrei Ursu și avocata Eugenia Crângariu, ca niște vechi prieteni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: