Exclusiv. Patronul Sanimed, cel cu măștile bucătăresei din Giurgiu, acuză Parchetul European că a refuzat să-l lase să plătească prejudiciul imputat

Sursă: Oleksii Synelnykov | Dreamstime.com

Cu toate că încă nu a început judecarea procesului pe fond în dosarul 27485/3/2022, în care omul de afaceri Cătălin Hideg și compania sa Sanimed au fost trimiși în judecată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Koveși, la Tribunalul București a avut loc, luni, prima ședință pentru verificarea măsurilor preventive impuse de procurori.

Dosarul propriu-zis se află încă în faza de cameră preliminară. Cătălin Hideg este acuzat că a falsificat o licitație pentru achiziția pe fonduri europene de echipamente și lucrări de construcții pentru o clinică de recuperare medicală.

De asemenea, omul de afaceri mai este acuzat că a și spălat banii proveniți din finanțarea europeană. El ar fi achiziționat echipamentele de la o firmă din Spania care a depus documente falsificate cu privire la eligibilitate și a transferat apoi o parte din bani în firme din Cipru și Portugalia. De acolo, banii au revenit la Hideg, prin facturi false.

Suma obținută de firma lui Cătălin Hideg din fonduri europene a fost de 3 milioane de euro, iar echipamentele și lucrările contractate au fost mai mari de 4 ori decât prețurile reale.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Avocații cer ridicarea sechestrului și a controlului judiciar

La termenul de luni, Cătălin Hideg a venit în fața instanței însoțit de patru avocați, doi pentru el și doi pentru firma sa. Îmbrăcat elegant, cu sacou crem în carouri discrete, pantaloni albaștri și pantofi maro, acesta s-a agitat de mai multe ori, atunci când vorbea procuroarea EPPO de ședință.

Președintele completului a fost judecătorul Cătălin Gabriel Bunea. El va trebui să decidă dacă menține controlul judiciar pentru Hideg și sechestrul pe fabrica și activele acestuia. Avocații s-au străduit să-l convingă pe judecător că atât măsura controlului judiciar cât și sechestrul sunt măsuri mult prea dure, care împiedică nu numai desfășurarea activității firmei, dar și dezvoltarea acesteia.

Compania deținută de Cătălin Hideg a rămas singura companie românească care produce medii de cultură și teste, folosite în virusologie, fiind recunoscută pe plan mondial pentru activitatea de cercetare medicală. De asemenea, centrul de recuperare medicală construit pe fonduri europene, pentru care este acum trimis în judecată, este unul dintre cele mai moderne din Europa.

În ultimii 2 ani, când era considerat fugar, Hideg a venit de mai multe ori în țară

În legătură cu măsura controlului judiciar, avocații lui Hideg au susținut că este inutilă, deoarece acesta nu a intenționat să plece din țară pentru a scăpa de răspunderea penală ci pentru a își manageria afacerea din Emiratele Arabe, unde a deschis o fabrică de medii de cultură. Cu toate că acesta a fost plecat în țările arabe în ultimii 2 ani, el a revenit de mai multe ori în România.

Presa a relatat pe larg despre scandalul măștilor din pandemie, vândute de Hideg prin intermediul unei firme paravan, care se ocupa cu vânzarea de cafea și băuturi alcoolice și care era înregistrată pe numele unei bucătărese din Giurgiu. Când DNA a deschis un dosar penal pe acest subiect, Cătălin Hideg a plecat din România și s-a stabilit în Emiratele Arabe Unite, unde a deschis o fabrică de medii de cultură pentru virusologie împreună cu fratele șeicului din Abu Dhabi. S-a spus atunci că este fugar, însă acesta a revenit în țară de mai multe ori. Ultima dată a fost acum 6 luni, de Paște, când procurorii EPPO au emis ordonanța de control judiciar și i-au pus interdicția de a părăsi România.

Hideg susține că fără el, fabrica din Emiratele Arabe a intrat în faliment

“Consider că acest dosar este o mare încercare de a îngropa companiile românești. Firma mea a crescut frumos în 25 de ani. Mă întreb ce am greșit atât de rău, când eu sunt de 15 ani mândria României la toate saloanele de Inventică. Pentru trei hârtii, care zic procurorii că trebuiau făcute altfel? Am avut credite bancare și fonduri europene. Dar eu cred că aceste fonduri europene ni se dau ca să ni se ia înapoi…”, a spus Hideg în ultimul cuvânt.

Judecătorul Gabriel Bunea l-a întrerupt, amintindu-i motivul pentru care i s-a dat cuvântul. “Spuneți cum vă afectează controlul judiciar și de ce vreți să vă fie ridicat”, l-a apostrofat acesta pe Hideg. “Eu nu mai vreau să plec, aveam o firmă în Emirate, care acum e în faliment, așa că nu mă mai interesează să mă întorc acolo. Am vrut să mă duc 7 zile la Abu Dhabi, pentru că firma pe care o am cu fratele președintelui de acolo e în colaps. Fără mine ei nu știu ce să facă, cum să găsească furnizori. Acum suntem rușinea României, că am furat bani europeni. Să fie sănătoși cu banii lor și care o mai lua fonduri europene, că eu nu mai iau. Eu nu am furat niciun ban. Nimeni nu a venit la mine în curte să vadă ce am construit acolo. Au verificat doar hârtii cei de la EPPO. Dar clădirea și echipamentele există, nu am fugit cu ele. Ce am făcut atât de grav?”, și-a încheiat discursul Hideg.

Procurorii europeni au refuzat să primească banii, pentru că nu au vrut să modifice rechizitoriul

A urmat partea a doua a dosarului, cea privind sechestrul pus pe bunurile și activele deținute de Hideg și de compania Sanimed. Avocații inculpaților au reafirmat în fața instanței că se dorește consemnarea sumei care reprezintă prejudiciul, deoarece procurorii EPPO au refuzat lucrul acesta.

Procurorii europeni au pus sechestru pe toate activele Sanimed, în valoare de 16 milioane de euro și au refuzat să indice contul în care trebuie virată suma considerată prejudiciu, de 3 milioane de euro, susțin avocații apărării. “Putem consemna suma într-un cont indicat de instanță, iar instanța să îi dea mai departe. Important este să ridicați sechestrul pentru ca firma să își poată desfășura activitatea”, a spus unul dintre avocații apărării. Procuroarea de ședință de la Parchetul European a cerut instanței să respingă oferta făcută de inculpat și să mențină sechestrul așa cum a fost indicat de anchetatori.

În replică, un alt avocat al apărării a cerut aplicarea restrângerii prejudiciului. “Cine are de câștigat dacă plătim prejudiciul și ni se ridică sechestrul? Statul și bugetul european. Rar am văzut în practică asemenea disponibilități financiare. De obicei inculpații sunt dispuși să meargă la pușcărie, dar nu să dea banii înapoi. Noi, prin acordul de recunoaștere, care ne-a fost insuflat de către procurorul care a instrumentat cazul, am zis că achităm tot prejudiciul. Cine ne-a pus frână în demersul nostru? Vă spun eu, Parchetul European. Nu am văzut procurori mai respingători în sensul de a nu se plăti prejudiciul. Eu spun că vreau să plătesc dar procurorul spune nu, eu vreau să te trimit în judecată. Bine, dar de ce nu vreți să recuperați prejudiciul, de ce nu vreți să ne lăsați să funcționăm?”, a spus avocatul.

Instanța a amânat pronunțare pentru câteva zile

După ce a ascultat expunerile avocaților, judecătorul Gabriel Bunea a părut că rămâne surprins de cele auzite. “Am să amân pronunțarea pentru o zi sau două ca să studiez documentele pe care le-ați depus”, a spus acesta. Procuroarea EPPO nu s-a lăsat nici ea și a vrut să aibă ultimul cuvânt. “Tot ce se spune este la nivel declarativ”, a spus procuroarea de ședință. Spiritele s-au încins, motiv pentru care judecătorul a ridicat ședința, reafirmând că amână pronunțarea pentru câteva zile.

Ca să salveze fabricile, Hideg vrea să vândă afacere arabilor din Emirate

La plecare am reușit să vorbesc cu Cătălin Hideg despre dosarul lui și situația în care se află. Mi-a spus că este în țară de 6 luni. “Eu nu am fugit. Când fugi, apari pe o listă, ceva, nu te duci și te întorci când vrei. Eu am venit de vreo 8 ori în România în ăștia doi ani. Dacă mă chema careva, mă duceam.”, mi-a spus Hideg.

“Mă acuză de trucarea licitației pentru că a pus la dosar 3 hârtii legate de experiența anterioară. Păi dosarul a mers la Uniunea Europeană, l-au verificat ăia. De ce nu au văzut că e în neregulă ca să-mi spună? Investiția s-a făcut, nu am fugit cu banii și nici cu clădirile. Acolo lucrează câteva sute de angajați români ”, a continuat el.

Mi-a mai spus că partenerii lui arabi vor să-i cumpere fabricile din România și să investească în dezvoltarea afacerii. Arabii au trimis și o scrisoare de intenție, care a fost depusă la dosarul cauzei, doar că este valabilă doar până la sfârșitul anului. De aceea este important pentru el să se ridice sau măcar să se restrângă măsura sechestrului. Consideră că este singura soluție ca afacerea din domeniul medical să meargă mai departe, pentru că în România nu mai este dorit capitalul românesc.