Cuvintele scrise de Părintele Emil Cărămizaru într-un volum de poezii a inspirat o renumită artistă. Soprana Elena Dincă-Velica, cunoscută cu numele de scenă Elina, a realizat un videoclip, pe versurile cunoscutului paroh al Bisericii Voievodale „Sfântul Gheorghe Nou” de la „Kilometrul Zero” al României.

În exclusivitate pentru evz.ro, părintele Emil-Nedelea Cărămizaru și soprana Elena Dincă-Velica au dezvăluit cum a luat naștere acest proiect muzical. De asemenea, artista și cunoscutul preot paroh al ultimei biserici ctitorite de Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, au povestit momente emoționante din viața lor, care au condus la această frumoasă colaborare.

Evz.ro vă prezintă, în premieră videoclipul realizat de echipa sopranei Elena Dincă-Velica dar și imagini din timpul fimărilor.

Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica

În plină afirmare artistică, Elena Dincă-Velica a fost cooptată în Corul Academic  „Divina Armonie” al bisericii brâncovenești Sfântul Gheorghe-Nou. Corul a fost înființat și este coordonat de profesor Paula Ciuclea, prima femeie din Arhiepiscopia Bucureștilor căreia i s-a oferit Ordinul si Medalia „Crucea Maria Brâncoveanu”, de către Patriarhul României Daniel.

De asemenea, din anul 2020, Elena Dincă-Velica este solista Corului și Orchestrei Reprezentative  ale Ministerului Apărării Naționale.  Ea este artista invitată la multe și importante evenimente ale Armatei Române, sau la alte evenimente oficiale, unde interpretează cu mândrie și măiestrie imnul național al României.

Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Voievodale „Sfântul Gheorghe Nou” a avut un rol aparte în viața sopranei. Pe lângă sprijinul duhovnicesc pe care i l-a acordat, părintele a fost cel care i-a fost profesor soțului Elenei, preotul Eusebiu Velica. Cei doi s-au cunoscut în perioada când Elena cânta în corul bisericii brâncovenești din inima Capitalei.

Se știe faptul că Părintele Cărămizaru este și poet. Mai multe creații lirice le-a adunat în volumele „Privind spre ceruri cu speranță” (2015) editura „Proeditura” și „Stihuri pentru suflet”- la editura „Basilica” a Patriarhiei Române (2017). Primul volum de versuri are o prefață semnată de regretatul publicist și poet George Stanca, iar al doilea, un „Cuvânt înainte” semnat de scriitorul Dinu Săraru. Preotul i-a dăruit Elenei volumul „Stihuri pentru suflet”. Și, de acolo, Elena a ales poezia „Mama” (Omagiul mamei), creație care a impresionat-o cel mai mult pe artistă. „Versurile le-am scris cu ochii umeziți de lacrimi”, a mărturisit Părintele Cărămizaru. Așa se numește, de altfel, și cântecul interpretat, dumnezeiește, de Elena…

Părintele Emil Cărămizaru: „Cei care au deja inima luminată de credință, percep mai lesne mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”

Într-un scurt interviu, părintele Cărămizaru ne-a mărturisit că are în vedere colaborarea și cu alți artiști, după cea reușită cu Elena Dincă-Velica.

-Ce v-a determinat să colaborați cu soprana Elena Dincă-Velica?

-Colaborarea a fost alegerea ei… Și îi mulțumesc pentru acest lucru! Elena Dincă-Velica este o soprană foarte talentată, înzestrată cu multe daruri. Am cunoscut-o cu ceva ani în urmă…Era membră a Corului Academic  „Divina Armonie” al bisericii brâncovenești Sfântul Gheorghe-Nou, coordonat de Doamna profesor Paula Ciuclea. Ulterior am aflat cu multă bucurie că s-a căsătorit cu un fost ucenic și elev al meu, vrednicul Părinte Eusebiu Velica, și el un mare iubitor de muzică, înzestrat cu o voce foarte frumoasă!

-Așadar, le-am dăruit smeritul meu volum de versuri: „Stihuri pentru suflet”…De aici al ales Elena poezia inspiratoare și aducătoare de o asemenea creație muzicală…

-Este un prim-pas și spre alte colaborări asemănătoare, cu alți artiști?

-Sper! Mă gândesc, spre exemplu, și la foarte talentatul tenor Alin Stoica, ce îmi este și fiu duhovnicesc… Știu că și el are în gând să compună o melodie pe la fel de smeritele mele versuri…

-Ce v-a însuflețit să scrieți acele versuri care au impresionat-o pe doamna Elena Dincă-Velica?

-Ce ma inspirat? M-a inspirat cea mai iubitoare ființă de pe pământ: MAMA…

-Poate fi considerată această colaborare un alt mod de a transmite un mesaj credincioșilor?

-Desigur! În principiu mă adresez tuturor… Dar cei care au deja inima luminată de credință, percep mai lesne limbajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică…

-Cum răsună versurile scrise de dumneavoastră în interpretarea unei artiste precum Elena Dincă-Velica?

-Desigur, voi fi subiectiv… Dar mărturisesc că am scris aceste versuri înmuiate în lacrimi de emoție…Iar când aud cât de bine a ridicat Elena Dincă-Velica, cuvântul scris, la nivelul piscului muzical, printr-o voce și interpretare de excepție, mă cuprinde aceeași emoție sfântă, înmuiată în aceleași lacrimi de recunoștință, așa cum am spus, pentru cea mai iubitoare ființă de pe pământ: MAMA…

Soprana Elena Dincă-Velica: „ A fost inspirație Divină”

Elena Dincă-Velica ne-a povestit despre legătura cu Biserica Ortodoxă Română și despre cea, aparte, cu părintele Emil Cărămizaru. Totodată ne-a mărturisit cum a ajuns să cânte o soprană în corul bisericii și ce efecte au avut aceste legături asupra carierei și a vieții personale.

-Ce vă leagă de Biserică și, îndeosebi, de Părintele Cărămizaru?

-Anul 2007 a fost anul în care m-am mutat în București pentru a-mi începe studiile la Conservator, la Universitatea Națională de Muzică, așa cum este denumită în prezent, la secția Canto și Artele Spectacolului Muzical. Tot în același an, am devenit membră a Corului Academic ,,Divina Armonie”, singurul cor particular din țară ce este finanțat și susținut cu multă iubire pentru muzică  de către doamna Prof. Paula Ciuclea. Dânsei ii datorez acest parcurs frumos pe care l-am avut în viață, apropierea de Biserică și dorința de a cânta Domnului. Așa l-am cunoscut pe Parintele Emil Nedelea Cărămizaru, Sfinția Sa, fiind parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou, acolo unde începusem să cânt duminică de duminică în celebrul cor-Divina Armonie, dirijat de colonelul de armată, maestrul Marius Firca.

-Cum a luat naștere această inițiativă de a colabora cu sfinția sa?

-Cred că momentul m-a ales pe mine, căci hotărârea de a scrie o piesă a fost destul de clară, cu atât mai mult cu cât știam deja că va fi o piesă dedicată mamei…Gândindu-mă apoi la versurile superbe scrise de Părintele  Emil Nedelea Cărămizaru, la poeziile înălțătoare pe care ni le împărtășea în predicile sale, cu emoție, i-am propus Părintelui ideea mea, de a compune o piesă dedicată mamei. Am primit poezia ,,Omagiul mamei”, poezie ce face parte din creațiile părintelui,  și vă mărturisesc faptul că a fost pur și simplu sinspirație divină…A fost de-ajuns să citesc aceste versuri pline de emoție, iar melodia a început să curgă de la sine… Așa a luat naștere piesa ,,Mama” și întregul proiect ,Mama”, cum îmi place să-l numesc, proiect ce a fost deja lansat…

-Cum v-a influențat cariera și viața faptul că ați făcut parte din corul Bisericii Voievodale Sfântul Gheorghe Nou?

-Toată perioada studenției am cântat în corul ,,Divina Armonie”, aceasta a fost și sursa mea de venit, pe lângă meditațiile și orele de canto și pian pe care le predam pentru a mă putea întreține. În cor am avut parte de multe concerte și turnee în Europa, în scurt timp devenind solista corului alături de alți soliști ce sunt și ei acum consacrați pe marile scene: Bianca Mărgean,  Emanuela Pascu, Alexandra Tărniceru, Alin Stoica, George Vîrban, Daniel Pop, iar lista poate continua. În anul 2013 am absolvit studiile de Licență și de Master ale Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti, la secția  Canto,  iar în anul imediat următor, am avut debutul la Opera Comică pentru Copii din București cu rolul Pamina din opera Flautul Fermecat  de  Mozart. Însă, momentul cel mai emoționant al carierei mele de până atunci a fost  debutul din  anul 2016,  pe scena Operei Naționale din București, cu rolul Fiordiligi  din Opera Cosi fan Tutte de Mozart.

-Sunteți căsătorită cu un preot. A fost acesta un motiv în plus al apropierii de Biserică sau Biserica v-a convins să îl alegeți ca soț?

-Nimic nu este întâmplător. Pe soțul meu l-am cunoscut în biserică și, cu siguranță, aceasta a fost voia lui Dumnezeu, să ne întâlnim… Faptul că soțul meu a devenit ulterior preot și a ales acest drum, de a-I sluji lui Dumnezeu, a fost o mare binecuvântare în viețile noastre, dar și începutul unei misiuni ce o vom avea de parcurs întreaga viață…După cum vă spuneam, nimic nu este întâmplător… Deoarece și soțul meu l-a cunoscut, încă din copilăria lui, pe Părintele Emil Cărămizaru, atunci când păstorea în calitate de paroh, frumoasa  catedrală Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, pe care a pictat-o chiar bunicul soțului meu, maestrul Ion Drejoi, pictor de categoria I.

Mai târziu, tot neîntâmplător, Părintele Cărămizaru i-a fost profesor soțului meu și director la Seminarul Teologic Ortodox ,,Teoctist Patriarhul” din Giurgiu.

-Sunteți aproape nelipsită de la activitățile artistice dedicate sărbătorilor naționale, alături de Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Ce v-a apropiat de Armata României?

-Colaborarea mea cu Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a început în anul 2015, când am fost invitată să cânt în cadrul Concursului de creație și orchestrație ,,Iosif  Ivanovici”. Au urmat apoi și alte colaborări frumoase, ce m-au făcut să mă simt extrem de onorată, iar, anul trecut, am devenit oficial, solista Corului și Orchestrei Reprezentative  a  Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță.

-Care au fost primii pași în muzică și cum ați devenit soprană?

-La 6 ani am început primele lecții de pian, în Găești, orașul meu natal, cu prof  Mariana Luca, cea care mi-a devenit apoi și profesoară de canto la Liceul de Muzică din Târgoviște și, de la care, am primit iubirea pentru muzica clasică și, în special, pentru muzica de operă. Dânsa  este ca și cea de-a doua mea mamă, iar relația dintre noi două este una foarte strânsă și specială. Chiar și acum, după atâția ani, ne sfătuim în multe privințe, de la repertoriul pe care îl am de pregătit pentru concerte, până la ținutele mele de scenă…

Revenind la perioada liceului, îmi aduc mereu aminte cu multă emoție, de întâlnirea mea cu Maestrul Gheorghe Zamfir, ce mi-a înmânat Trofeul Concursului ,,Chindia”, la Târgoviște. Întâmplarea a făcut, deși repet ceea ce am spus și mai devreme, că absolut nimic nu este întâmplător, ca peste ani, să mă reîntâlnesc cu maestrul Zamfir, la Cobia, în cadrul unui concurs de toacă, de data aceasta fiind colegi în juriu…Evident, emoțiile au fost aceleași, mai ales în momentul în care am cântat “Ave Maria” de Fr. Schubert, în duet cu Maestrul Gheorghe Zamfir.

Premiată de Felicia Filip

Soprana Elena Dincă-Velica ne-a mai povestit că un alt moment marcant al vieții sale a fost întâlnirea cu marea doamnă a operei, soprana Felicia Filip:

Doamna Felicia Filip mi-a oferit trofeul ,,Crizantema  de Aur” al ediției a 44-a, din anul 2011, tot la Târgoviște. În același an, am obținut Trofeul la Festivalul Naţional de Romanţă „Nae  Leonard” de la  Câmpulung Muscel, iar în anul 2012 mi-a fost acordată  Bursa „Yolanda Mărculescu”, oferită  de  soprana  Georgeta Stoleriu și făcându-mă extrem de onorată să fac și eu parte din ,,stolul” Stoleriu, din ,,stolul” elevilor pe care i-a avut și îi are în continuare acest minunat om și profesor, Georgeta Stoleriu. O altă bursă  pe care am obținut-o în perioada studiilor de master în Austria, a fost Bursa ,,Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius – Lund la Universitatea Mozarteum din Salzburg.

Despre proiectul „Mama”…

Referitor la proiectul ,,Mama”, trebuie să adaug faptul că am lansat și clipul piesei. Povestea acestuia are și ea o mare legătură cu ceea ce transmite muzica și textul piesei sau cel puțin asta mi-am dorit să transmit și tocmai de aceea, invit publicul ,,să guste” din această surpriză ce am pregătit-o cu mari emoții… Aduc aici mulțumiri speciale trupei mele,,Classical Sounds”, pianistului Alexandru Virgil Răileanu, percuționistuluu Lucian Simon, lui Serghei Manaf – chitara solo și George Soltuzu, chitară bass; cvintetului compus din artiști instrumentiști ai Operei Naționale din București: violonistele Andreea Ștefănescu, Monica Postolache, Tania Ciubuc, violista Oana Ropotan și violoncelistul Răzvan Postolache. Deasemenea mulțumesc producției video a clipului, Ozz Film Production, regizorului Răzvan Sălășan, artistului Doru Todoruț pentru producție și post producție video. Mulțumiri speciale aduc și lui Cătălin Gușă, cel care a făcut întreaga producție muzicală a piesei ,,Mama”, orchestrația, mixajul, precum și masterizarea audio în studioul Gush Music.

Poezia „mama”, versurile părintelui Emil Cărămizaru care au impresionat-o pe artistă

Acestea sunt versurile Părintelui Emil Nedelea Cărămizaru,  care a pus în simbioză lumina notelor muzicale cu armonia sublimă a stihurilor:

 

MAMA (Omagiu mamei)

 

Trec zile și nopți stând de veghe

e mama, icoană-n priveghe,

În clipe sclipite de rugă,

tot mama în lacrimi asudă…

 

Și dorul se duce-n izvoare,

când sufletul mamei tresare

Sublim luminat de gându-i pios,

litanii smerite purtate sfios…

 

Iar chipu-i duios se înalță

și Cerul întreg e de față,

Să aducă cinstire doar ei,

prin imnul sfânt al dragostei…

 

Privirea-i lucire de stele,

din picuri de soare- celeste pastele,

În ochii ei văd ochii Precistei-

prin candela sfânt-a vieții temei…