Până la ora 11, după două ore de la începutul procesului, judecătorii încă făceau apelul. Magistrații ajuseseră abia la citația cu 1701. Evident, nu s-au prezentat toate persoanele citate, însă chiar și în aceste condiții, a fost îngreunată buna desfășurare a termenului.

În cazul în care fiecare persoană citată s-ar fi prezentat la ICCJ și i s-ar fi acordat un minut pentru pledoarie, în 8 ore, ar fi apucat să-și prezinte punctul de vedere doar 480 de persoane. Asta bineînțeles, dacă nu ar fi existat pauză. Astfel, pentru a parcurge complet această etapă, ar fi fost nevoie de cel puțin 11 zile lucrătoare.

În schimb, ICCJ, cel mai probabil a intuit că se vor prezenta până într-o cincime din persoanele citate, dintre care, majoritatea nu vor avea prea multe de spus. Chiar și așa, s-au înregistrat și situații neplăcute, în care unor persoane li s-a făcut rău și a fost nevoie de intervenția echipajului de urgență – aspect previzibil având în vedere timpul mare de așteptare și vârsta înaintată a persoanelor legate de evenimentele din decembrie 1989.

Despre cât de bine gândită a fost decizia celor de la ICCJ, de a convoca un număr atât de mare de oameni vineri, am  discutat cu Laura Beleca, avocat la cabinetului Beleca Lawyers din București.

Decizia ICCJ, luată la risc

Potrivit Laurei Beleca, situațiile neplăcute puteau fi preîntâmpinate complet, în condițiile în care legislația permite stabilirea mai multor termene, în zile diferite.

„A fost termen în cameră preliminară (…) Bineînțeles, se poate stabili un nou termen și săptămâna viitoare, în procedură fiind stabilită durata procedurii de cameră preliminară la cel mult 60 de zile. Dar este în funcție de instanță și de situația concretă a dosarului”, a declarat Laura Beleca în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei.

Deși în cursul zilei de vineri s-a vorbit despre calitatea de martori a celor 5.000 de persoane, avocatul spune că este un concept greșit folosit. Mai mult, Laura Beleca subliniază faptul că citația nu impune obligativitatea prezenței în instanță.

„Nu sunt martori, este vorba despre persoanele vătămate ce au calitate în cauza aceasta. Legea prevede obligația pentru instanță să realizeze procedura de citare, prezența părților nefiind însă obligatorie, dar repet, era obligatoriu să fie citați. Procedura de citare e o procedură de înștiințare cu privire la termenul pe care îi ai în instanță, precum și, în anumite situații, cu privire la anumite proceduri care se desfășoară la termenul respectiv. Obiectul procedurii de cameră preliminară îl constituie verificarea legalității sesizării instanței, a competenței și a procedurilor de urmărire penală, părțile cu calitate în dosar putând să conteste anumite proceduri ce au fost efectuate în urmărirea penală, fiind momentul procesual în care pot să uziteze de procedurile respective”.

Totodată, Laura Beleca admite faptul că ICCJ putea concepe mult mai bine din punct de vedere organizatoric termenul de vineri.

„Este lipsă de responsabilitate în sensul că nu s-au gândit să asigure logistica necesară, dat fiind că se știau amploarea cazului și numărul de persoane implicate. De asemenea, nu s-au gândit că pot să fie și consecințe serioase și nedorite în ceea ce privește persoanele chemate să participe la această procedură – au existat persoane cărora li s-a făcut rău. Ar fi trebuit să preîntâmpine situațiile acestea, asigurând, la nivel instituțional, logistica necesară și obligatorie în această cauză”.

  • Instanța Supremă a amânat Dosarul Revoluției pentru data de 21 februarie 2020.

VIDEO – Înghesuială la ICCJ

Te-ar putea interesa și: