Invitatul unei ediții speciale a emisiunii EvZ Play realizată de jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea este academicianul Eugen Mihăescu, un artist greu de egalat, pictor, grafician, scriitor. Un om care-și iubește țara, calitate în numele căreia a fost în prima linie a mișcării dizidenților români din America anilor 80.
„România a fost întotdeauna casa mea. Oriunde am fost, vorbind și scriind românește, când spun „acasă“ mă gândesc la România. „Niciodată nu am spus că mă duc acasă la New York, mă duceam într-un apartament”, mărturisește Eugen Mihăescu.
Mihăescu: Am avut trei vieți
Artistul cu o viață care ar putea da naștere unui scenariu de film s-a numărat printre românii care formaseră o mișcare a disidenților în Statele Unite, foarte vizibilă în anii 80 ai secolului trecut. După o perioadă petrecută în Elveția și Franța, unde a cerut azil politic după plecarea din România comunistă, artistul plastic a trecut Oceanul și s-a stabilit la New York. A reușit să se impună ca grafician pentru cele mai renumite publicații ale vremii.
„Am avut trei vieți, una petrecută în România până când am plecat, am mers înainte cu picioare în fund... A doua a fost în străinătate și ultima venind înapoi aici. Am fost ca o foaie de hârtie purtată de vânt și zburând pe fereastră..."
Animator al dizidenței din America
Chestionat de jurnalistul Dan Andronic dacă a făcut parte din manifestările organizate de românii care se opuneau dictaturii Ceaușescu, Eugen Mihăescu a admis că a fost „un animator. Ceaușescu era favoritul americanilor, dar ei întotdeauna au un favorit pe care îl uită. E o politică de bucătărie, politica asta a lor. Am fost mereu un tip curios, un observator, inspectorul Clouseau".
În perioada când colabora cu publicațiile cele mai mari din SUA, îl cunoaște pe Scott Talbott, care mai târziu devine celebru în administrația Clinton. Eram la Time (n.r. - una din publicațiile cu care colabora ca grafician), fostul lor corespondent la Moscova cerea să îi fac eu desenul întotdeauna, Scott Talbott era dintr-o familie foarte bogată. L-a trimis la Oxford, unde venise și Clinton cu o bursă". Ulterior Talbott este luat în vizor de autorități pentru că ar fi fost „prea roz".
„Ce mai face porcul ăla?"
Eugen Mihăescu avea să se remarce ca artist disident, publicând în Universul o serie de desene anti-ceaușiste devenite celebre în diaspora românească. Foaia tipărită în 500 de exemplare se difuza în regim semi-clandestin în cofetării și aprozare, dar artistul retipărea acele desene în Time și New York Times, unde ajungeau la un public american, dar și internațional considerabil. În această perioadă primește un telefon misterios de la un ofițer în cadrul DIE în perioada comunistă, pe nume Liviu Turcu. „Mă întreba, ce mai face porcul ăla?", a relatat artistul despre conversația cu ofițerul de securitate pe tema Ceaușescu.
Prima parte a unui interviu de colecție cu un mare artist și un mare român poate fi vizionată aici: