Până de curând, România nu a avut o tradiție a canonizării sfinților ei, explică teologul și istoricul Florian Bichir în podcastul Contrapunct EVZ. Pe lista celor propuși spre canonizare de Sfântul Sinod se află și părintele Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului. Deși există mii de mărturii despre harul și minunile sale, acesta are și foarte mulți contestatari. Invitatul jurnalistului Mirel Curea a făcut o serie de dezvăluiri despre miturile care circulă pe seama călugărului.
Pentru sutele de mii de credincioși care merg an de an în pelerinaj la mormântul său de la Prislop, Arsenie Boca este fără îndoială sfânt. Deși există mii de mărturii și sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de BOR în vederea canonizării, procesul se prelungește nefiresc de mult. Pare că detractorii celui supranumit de credincioși Sfântul Ardealului au o influență mai mare decât adulatorii săi.
Bichir demontează zvonurile despre viața Sfântului Ardealului
Intitulându-și emisiunea O canonizare într-o inexplicabilă suspensie, jurnalistul EVZ și-a provocat invitatul, - care a studiat îndeaproape dosarul Arsenie Boca în arhivele CNSAS, având acces la documente care nu au fost studiate și de alți cercetători -, să facă lumină în ceea ce privește bârfele și zvonurile care circulă pe seama părintelui, și care pot explica până la un punct procesul lent de aprobare a canonizării sale.
Istoricul și teologul Florian Bichir este fără discuție un foarte bun cunoscător al vieții Sfântului Ardealului. Este autorul a trei volume dedicate acestuia, singurele cărți care aparțin altcuiva în afara părintelui Boca incluse în dosarul de canonizare de la Sfântul Sinod. A avut acces la întregul dosar de la CNSAS, calitate în care poate depune mărturie pentru adevărata viață a părintelui.
„Ca să terminăm odată cu paranoia asta, am cercetat în arhivele Securității tot ce a contabilizat Securitatea, dar și Serviciile de Informații, despre viața lui Arsenie Boca. Am descoperit în plus față de alți cercetători faptul că numele lui apărea scris cu litera K, pe el chemându-l Zian Boka".
Nu a fost niciodată căsătorit
În primul rând, a subliniat istoricul, Arsenie Boca nu a fost niciodată căsătorit, deși circulau unele zvonuri că ar fi avut o relație sau chiar a fost căsătorit cu una dintre cele care l-au urmat după ce multe mănăstiri au fost desființate de puterea comunistă, maica Zamfira.
Referitor la faptul că nu ar fi respectat întocmai regulile impuse călugărilor ortodocși, de exemplu că era îmbrăcat în civil în perioada care a urmat părăsirii mănăstirii Prislop - o bună parte petrecută la București, unde a fost pictor bisericesc prin intervenția Mitropolitului Streza - , Florian Bichir a precizat că părintele „nu a fost caterisit. Făcea drumeții, ce e neortodox în asta? ", a exclamat invitatul.
Bichir: Nu era legionar, ci doar un mistic
O altă dilemă legată de părinte vizează presupusa sa apartenență la legionarism. „Primul document care apare în dosarul Boca este din 1943, din vremea Mareșalului (n.r. - Ion Antonescu). Cum România era în război, iar Transilvania de Nord-Est era luată de către unguri, unii și-au zis că cerceteze ce e cu băiatul ăsta. Boca a fost astfel urmărit între 1943 și 1989, toată viața de adult.
În primul document se scrie că au fost să-l verifice dacă a fost legionar. S-a dovedit atunci că nu era legionar, ci doar un mistic. Părintele stareț de la Sâmbăta de Sus îi trimite și o scrisoare Mareșalului în care îi spune să pună jandarmeria să facă un post fix în mănăstiri, pentru a nu mai exista dubii. Astfel, s-a mai dovedit încă o dată că nu era legionar”, a declarat istoricul și teologul Florian Bichir la EVZ Play.
Emisiunea integrală: