Social
Evenimentul din Vadu Crișului care a legat pentru totdeauna destinul unei fete simple de Casa Regală
Din cuprinsul articolului
În iunie 1930, avionul viitorului rege Carol al II-lea a rămas fără carburant și a aterizat forțat la Vadu Crișului. Un gest simplu al unei tinere – un ulcior cu apă – avea să devină simbol național, transpus în bronz de sculptorul Constantin Baraschi și gravat pe o monedă regală din aur.
Liniștea micuțului sat Vadu Crișului a fost tulburată pe 6 iunie 1930
Pe 6 iunie 1930, liniștea satului bihorean Vadu Crișului a fost sfâșiată de un vuiet neobișnuit. Oamenii aflați pe câmp au ridicat privirea și au văzut trei avioane care zburau la altitudine joasă. Unul dintre ele, care venea din direcția Vienei, avea probleme la motor. În câteva minute, sunetul s-a stins complet.
Puțin mai târziu, în lanul de grâu al lui Dobo Mihai, un aeroplan francez ateriza forțat. Din el au coborât trei bărbați îmbrăcați în costume de piele. În fruntea grupului care s-a apropiat de aparatul de zbor se afla notarul satului, Brîndaș, chemat de țăranii speriați.
Primul dintre aviatori s-a recomandat drept căpitanul Romeo Popescu, explicând că veniseră de la Paris și pierduseră, pe drum, unul dintre rezervoarele de 50 de litri de benzină.
„Am fost nevoiți să aterizăm aici, nu mai aveam carburant”, i-ar fi spus notarului, rugându-l să trimită o căruță la Aleșd pentru a aduce combustibil.
Apoi, ofițerul l-a prezentat pe pasagerul principal: prințul Carol, întors incognito din străinătate. Viitorul rege purta o pelerină lungă de piele, mănuși groase și caschetă de pilot. A mulțumit localnicilor pentru ajutor și a așteptat calm în timp ce oamenii se străduiau să scoată avionul din lanul de grâu.
Fata cu ulciorul care a intrat în istorie
După ce aeronava a fost mutată pe pășunea din apropiere, căpitanul Popescu a împărțit o bancnotă de o mie de lei oamenilor care ajutaseră, semn de recunoștință. Notarul a fost rugat apoi să trimită pe cineva cu apă proaspătă pentru principe.
A fost aleasă Maria Mudura, fiica lui Florian Mudura. Tânăra a mers până la fântâna de la Cociodie și s-a întors cu un ulcior rece. I-a oferit apa lui Carol al II-lea, care i-a zâmbit și i-a mulțumit personal. În semn de apreciere, căpitanul Popescu i-a oferit trei mărci de argint.
Gestul simplu al fetei avea să se transforme, peste ani, într-un simbol al fidelității față de monarhie.
Carol al II-lea pleacă spre București
În jurul orei 18:30, un avion militar Potez 25 venit dinspre Cluj a aterizat la Vadu Crișului. Prințul Carol a fost preluat de echipajul armatei și și-a continuat drumul către București, unde urma să fie proclamat rege.
Avionul francez, pilotat de Romeo Popescu, a rămas în sat până la ora 20:00, după care și-a reluat zborul. Înainte de plecare, căpitanul i-a cerut notarului Brîndaș să trimită Palatului Regal o notă de plată pentru despăgubiri: grâul distrus, transportul benzinei și munca localnicilor.
Proprietarul lanului, Dobo Mihai, a primit 2.000 de lei, iar căruțașul trimis la Aleșd, 500 de lei – sume considerabile pentru acea vreme.
Revenirea prințului Carol în țară a fost celebrată solemn la Cazinoul din Aleșd, pe 8 iunie 1930, două zile după aterizarea de urgență.
Regele Carol al II-lea. Sursa foto: Wikipedia
Cum a devenit Maria Mudura simbol regal
Amintirea acelui moment a rămas vie în comunitatea din Vadu Crișului. În fiecare an, între 1930 și 1940, localnicii participau la manifestările de la București dedicate aniversării revenirii pe tron a lui Carol al II-lea.
De fiecare dată, Maria Mudura îi oferea regelui un ulcior cu apă din același vas din care băuse în 1930. Obiceiul a devenit o tradiție, iar tânăra a fost inclusă în suita regală, mutându-se o perioadă la București, unde s-a căsătorit cu un ofițer, Amarghioalei. După abdicarea regelui, s-a întors acasă, la Vadu Crișului.
O fântână regală în memoria unui gest
În 1939, sculptorul Constantin Baraschi a creat la București ansamblul statuar „Fântâna Modura”, inspirat de gestul fetei care îi dăduse apă regelui. Complexul, amplasat la intrarea în Parcul Herăstrău, era format din 20 de cariatide ce simbolizau țărănci din diferite regiuni ale țării, purtând ulcioare pe cap. În centrul ansamblului se afla statuia „Modura”, reprezentând-o pe Maria Mudura.
În anii ’50, comuniștii au demolat fântâna pentru a face loc statuii lui Stalin. Timp de aproape jumătate de secol s-a crezut că sculptura originală a fost distrusă. Abia în 2006, istorici și restauratori au descoperit-o în Cimitirul Bellu.
Pe baza acesteia, sculptorul Ionel Stoicescu a reconstituit ansamblul, care poate fi admirat astăzi în forma sa refăcută la intrarea în Herăstrău.
Moneda care a imortalizat momentul
În 1940, cu ocazia aniversării a 10 ani de la revenirea sa în țară, regele Carol al II-lea a emis o monedă comemorativă din aur de 42 de grame, cu diametrul de 41 mm, pe care este reprezentată tânăra Maria Mudura.
Simbolistica era limpede: fidelitatea, puritatea și recunoștința – valori pe care monarhia încerca să le asocieze cu imaginea suveranului.
Vadu Crișului devine „Vadul lui Carol al II-lea”
În semn de omagiu, în anul 1932, guvernul a aprobat propunerea administrației locale de a schimba denumirea localității din Vadu Crișului în Vadul lui Carol al II-lea.
Numele a fost folosit oficial până în septembrie 1940, când regele a fost forțat să abdice, iar regimul Antonescu a dispus revenirea la denumirea originală.
Pe locul unde avionul a atins pământul a fost ridicat un obelisc tricolor, în jurul căruia se organizau parade și ceremonii în fiecare an, de ziua suveranului. Mai târziu, acolo a fost construită o cazarmă militară, ale cărei clădiri există și astăzi.
