Ofensiva contra monopolului gigantului Google este globală, iar eforturile de la nivelul Uniunii Europene sunt mai degrabă reactive, în ritmul un pas înainte, unul înapoi. Oare vor reuși Statele Unite să învețe lecția celor indeciși pe fronturile câmpului de bătălie tech?
Legea antitrust contra Google oferă Statelor Unite o oportunitate de a reuși acolo unde Europa se împiedică. Autoritățile de reglementare ale UE au investigat și amendat gigantul din Silicon Valley de trei ori, din 2017 până în 2019, amenzile însumând peste 9 miliarde de dolari.
Însă Google domină mai mult ca niciodată, arată o amplă analiză Politico. Compania deține 93% din piața de căutări online din Europa, la nivelul lunii septembrie 2020, în creștere cu două procente față de 2017, anul în care UE a început să reglementeze impozitarea pe această piață.
Google nu reprezintă însă o țintă ușoară, căci avocații, economiștii și forțele sale de lobby subminează constant reglementările antitrust ale Comisiei Europene, principala autoritate care reglementează concurența din UE. Capitalizarea de piață a gigantului american, de aproape 1.1 miliarde de dolari, depășește PIB-ul tuturor țărilor din lume, cu excepția a 14 dintre acestea, relevă un raport FMI.
Statele Unite este entitatea care are prima șansă de a echilibra dominația Google, atât pentru că are puterea reală de a forța dislocări în piață, cât și pentru că în mod potențial poate intensifica eforturile celor care au trecut prin asta până acum.
„Guvernul american este într-o poziție mult mai bună, politic și tehnic.… pentru a face lucruri mult mai serioase, ca de exemplu să disloce cu adevărat companiile. Însă este important că își învață lecția din experiența europeană”, susține Thomas Vinje, un avocat antitrust al casei de avocatură Clifford Chance din Bruxelles și membru al baroului din California care reprezintă mai mulți competitori Google.
Aproape un dialog…
SUA încearcă să coopereze cu Europa și cu alte guverne la nivelul anvergurii eforturilor antitrust, însă limitele informării pe care ambele părți le pot împărtăși face procesul mai dificil.
Procurorii antitrust ai administrației Trump și zeci de înalți oficiali americani discută în mod regulat cu autoritățile UE și cu competitorii din industrie, care sunt jucători-cheie în procesele europene. Oficialii Departamentului de Justiție și procurorii de stat au purtat discuții în nenumărate cazuri cu companiile care au depus plângeri în Europa, de când și-au lansat investigațiile în 2019.
De asemenea, Statele Unite și Europa fac schimb ocazial de oameni care să lucreze la procese timp de câteva săptămâni sau chiar luni, a declarat un oficial pentru Comisia Europeană (CE), însă acești angajați nu pot dezvălui informațiile pe care firmele lor le-au furnizat conform juridicției din țara lor de origine. Asta înseamnă, practic, că orice funcționar al Comisiei trimis la Washington trebuie să stăpânească arta de a negocia cu echipele de caz din State în direcția potrivită, și mai ales să ofere ’trucurile’ necesare fără să dezvăluie prea multe informații confidențiale, mai precizează oficialul CE.
O excepție în acest sens este constituită de un acord de confidențialitate al companiilor care permite transferul anumitor informații, folosit cu succes de SUA și UE în situații cum sunt procesele de fuziune sau procesul dintre Google și FTC de la începutul deceniului 2010.
CE nu a dorit să comenteze dacă intenționează să schimbe echipa procesului Google. Președintele Comisiei Federale pentru Comerț a SUA, William Kovacic, și-a exprimat îndoiala că factorii de decizie americani pot colabora în vreun fel semnificativ cu omologii lor europeni. „Întotdeauna spun: colaborăm, cum să nu! Însă regula jocului este alta… Aceste agenții sunt atât parteneri, cât și rivali”. Acesta consideră că în pofida limitărilor, autoritățile ar trebui să permită echipei părții adverse să lucreze integral împreună. Astfel ar crește șansele de a anticipa următoarele mișcări ale Google.
Dați viteză!
Există însă un larg consens între avocații antitrust, factorii legislativi și alte părți care urmăresc disputa, asupra faptului că procesele Google din Europa, în special cele legate de motorul de căutare, progresează mult prea lent. Prima investigație formală a UE în cazul Google a debutat în noiembrie 2010, atunci când compania Foundem, cu sediul în Marea Britanie, fondată de Microsoft, s-a plâns că Google abuzează de poziția sa dominantă ca motor de căutare pentru a-și promova propriul serviciu de shopping.
Însă tocmai în septembrie 2017, CE a decis să amendeze Google cu 2.4 miliarde de euro și să îi impună să acorde tratament egal firmelor cu servicii de shopping rivale, pe paginile sale de căutare. Însă o decizie finală asupra monitorizării felului în care Google a respectat această lege va fi luată cel mai devreme în 2023. Context care alimentează plângerile altor companii, care susțin că metodele UE au eșuat, căci Google are deja controlul pieței.
În 2018 a urmat o amendă record pentru Google, de 4.3 miliarde de euro, din partea UE, care a somat compania să pună capăt restricțiilor ilegale pe care le-a impus producătorilor dispozitivului Android și operatorilor de rețele mobile pentru a-și consolida dominația pe piața motoarelor de căutare. Apelul făcut de Android în primă instanță este însă pe lista de așteptare. Între timp Google a fost de acord să permită o licitație pentru motoarele de căutare rivale, care vor putea apărea pe un ecran cu opțiuni din care utilizatorii pot selecta pe care anume să îl seteze pe telefoane.
Procesele merg ceva mai repede peste Ocean. Potrivit lui William Kovacic, o decizie finală a plângerii recente contra Google (n.red. – pe 20 octombrie, Departamentul de Justiție al SUA și 11 state i-au intentat un proces, cu acuzația că încalcă legea concurenței) ar putea fi luată la începutul lui 2024, dacă dosarul ajunge la Curtea Supremă. Experții în drept apreciază însă că este nevoie de mai multă viteză în acest proces.
Procesul antitrust intentat de Departamentul de Justiție contra Microsoft în 1998 s-a încheiat în 2002, cu o decizie finală pe care unii critici au considerat-o prea blândă.
Soluții sau ’perdele de fum’?
Aspectul cel mai stringent al legiuitorilor antitrust din SUA este cum să revigoreze competiția pe piață. Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență, și-a atras multe critici din cauza eșecului de a pune limite Google astfel încât să o forțeze să permită competitorilor săi să îi dea o replică viabilă.
Spre exemplu, compania britanică Kelkoo, specializată în comparații ale ofertelor de shopping, reclamă modul defectuos în care Google s-a conformat deciziei impuse de înaltul oficial UE. Nu s-a schimbat nimic în 3 ani, arată președintele Kelkoo, Richard Stables.
Statele Unite au însă un mod diferit de a reglementa bătălia legală față de UE. În timp ce Comisia Europeană investighează și amendează companiile, aceasta se bazează în mod vizibil pe remediile gândite de companiile respective de a rezolva problema, un sistem care a ajutat Google să anihileze concurența sa cea mai importantă.
În schimb, Departamentul de Justiție și statele federale trebuie să intenteze proces și să convingă un judecător să impună măsurile care se cuvin. Cristina Caffarra, expert antitrust la firma de consultanță Charles River Associates, afirmă că libertatea pe care Google a primit-o în Europa de a propune soluții tip ecrane de fum i-a permis să își mențină supremația.
CE a investigat una dintre aceste soluții, prin care Google a fost acuzată că a oferit stimulente unor agenții de publicitate pentru a se prezenta ca site-uri de comparație a ofertelor de shopping, crescând astfel numărul rezultatelor non-Google la căutare.
„Astfel de soluții au fost din start menite eșecului”, spune Caffara, care a consiliat competitorii Google, News Corp. și Yandex, în procesele lor antitrust din Europa.
Ca un contra-argument pentru procesul intentat pe 20 octombrie de către Departamentul de Justiție contra Google, reprezentanții companiei au precizat că 97% dintre utilizatorii de Android au ales motorul Google, deși au avut șansa de a alege și alte opțiuni. DuckDuckGo, un competitor vocal al gigantului IT, a respins însă soluția de la bun început.
„Un meniu cu preferințe este un remediu extraordinar pentru a crește rapid competiția pe motoarele de căutare, însă felul în care este implementat în Europa nu funcționează și este proiectat defectuos de Google în mod deliberat”, a declarat fondatorul DuckDuckGo, Gabriel Weinberg.
Acesta și alte companii rivale ca Bing de la Microsoft ar putea cere Google să furnizeze date cu privire la ceea ce oamenii caută și să îi interzică să distribuie date în unitățile de business. Spre exemplu, s-ar putea interzice Google să folosească date din istoria web a unei persoane pe Chrome pentru a informa serviciile de publicitate.
Ruperea firmei, o soluție?
Mulți specialiști americani în drept din cadrul procesului sunt de părere că Google ar trebui spart în mai multe firme, și remarcă faptul că procesele din Europa arată cât de greu este să monitorizezi o soluție care vizează numai schimbarea comportamentului de monopol. Alternativele la o rupere totală a gigantului (cu o separare a proprietarului) ar fi așa-numitul ’zid chinezesc’ în interiorul Google sau crearea a două companii separate care să rămână în mâinile acelorași proprietari.
„Nu văd un alt remediu decât unul structural”, spune Stephen Kinsella, un avocat care reprezintă compania Foudem în procesul motoarelor de căutare din Europa. Acesta recomandă însă ca soluția să fie dublată de un comportament de echitate al diviziilor de publicitate și de căutare ale Google comparativ cu termenii în care se comportă cu companiile externe.
La nivelul Departamentului de Justiție al SUA există chiar voci care cer vânzarea de către Google a unor părți din divizia sa de publicitate către browserul Chrome, sau vânzarea YouTube, al cărei spațiu publicitar se cumpără numai prin produse Google.
Precedentul există
Pe de altă parte însă, oficialii UE se plâng în mod repetat că trebuie să rezolve ceea ce SUA ar fi trebuit să rezolve de mult în câmpul de bătălie al companiilor sale tech. În ciuda reputației sale de legiuitor forte, Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență, a declarat în mod repetat că spargerea giganților tech poate fi o măsură doar în ultimă instanță.
Reticența înaltului oficial european provine nu numai din dificultatea de a sparge monopolurile conform actualei etape a legislației UE (o propunere legislativă care să ușureze procesul de spargere a unei companii este așteptată în curând), ci și pentru că Europa nu dorește să piardă capital politic prin a face ceea ce consideră că trebuia făcut de către americani.
Recent, aât Marea Britanie cât și Australia au finalizat cercetări de anvergură cu privire la Google, în special legate de impactul său asupra industriei de media și advertising. În Australia, autoritatea antitrust pregătește un cod de comportament obligatoriu care să ceară Google și Fcebook să plătească conținut news publisher-ilor. Vara aceasta, autoritatea pentru concurență din Marea Britanie a recomandat Parlamentului să solicite Google să facă datele sale disponibile motoarelor de căutare rivale și să își restrângă abilitatea de a fi motorul de căutare implicit pe aparate smartphone și în browsere. Oficialii ambelor țări au declarat că s-au consultat cu Statele Unite cu privire la studiile de piață și la recomandările lor.
Sursa: Politico