Dezvăluirea a fost făcută de ministrul slovac de Interne vineri, după șase luni de tentative nereușite de a aplana diferențele dintre statele membre.

Guvernele din țările central și est-europene, care se opun primirii de noi refugiați, sunt la cuțite cu statele aflate la frontierele UE, cele mai lovite de criza imigranților, Italia și Grecia.

Aproximativ 350.000 de imigranți au pus piciorul pe țărmurile Uniunii Europene de la începutul anului, în aceste două țări.

Ministrul slovac de Interne, Robert Kalinak, a declarat:

„Este foarte important să se ajungă la o înțelegere comună, ceea ce am reușit până acum.”

Declarația lui Kalinak a fost făcută la sosirea acestuia la Bruxelles, pentru a prezida reuniunea miniștrilor de Interne din UE. Slovacia exercită în prezent președinția prin rotație a Consiliului European.

El a adăugat:

„Trebuie să lucrăm mai mult împreună cu colegii noștri din Polonia și Ungaria și de asemenea, de partea cealaltă, cu Grecia și Italia.”

Intrarea necontrolată între frontierele UE a peste 1,4 milioane de imigranți în ultimii doi ani a dus la ciocniri dure în interiorul blocului european în legătură cu măsurile privind soarta acestora.

Diferențele privesc mai ales modul în care țările aflate departe de rutele principale de imigrație ar trebui să ajute țările din prima linie, cum ar fi Grecia și Italia.

Germania, Suedia și Austria, cele mai căutate destinații pentru imigranți, își doresc și ele o schemă permanentă de „relocare” a imigranților.


Însă statele din estul Uniunii Europene, mai ales Polonia, Ungaria și Slovacia, nu au primit nici măcar un refugiat, afirmând că imigranții musulmani vor afecta viața și tradițiile naționale. Aceste țări refuză să asculte de pretențiile Bruxelles-ului de a impune cote fixe, deoarece susțin că valul de imigranți a fost cauzat de chemarea cancelarei Angela Merkel și de deciziile dezastruoase ale liderilor europeni.

Italia și-a manifesta furia față de țările estice și a amenințat că va bloca negocierile la bugetele UE, prin care unor țări mai puțin dezvoltate, precum cele trei, li se alocă sume pentru a recupera decalajul de dezvoltare.

Comisarul pentru Imigrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat:

„Nu știm ce ne va rezerva viitorul, însă este foarte important să fim pregătiți printr-o politică comună de azil.”

Te-ar putea interesa și: