Potrivit unui raport al Transparency International, corupția în Europa de Vest și în UE este în creștere, afectând statul de drept și transparența. Danemarca, Finlanda și Norvegia sunt țările cu cea mai funcțională justiție din spațiul european, în timp ce Ungaria e cea mai coruptă. Raportul recomandă mai multe reforme pentru a combate corupția și a proteja justiția de politizare.

Corupția este în creștere în spațiul european. Potrivit unui raport al Transparency International și Indicelor de percepție a corupției, situația din Uniunea Europeană se înrăutățește pe măsură ce războiul din Ucraina și inflația se prelungesc.

Transparency International, organizația nonguvernamentală, a analizat 180 de țări după nivelul perceput al corupției din sectorul public, pe o scară de la zero (foarte corupt) la 100 (foarte curat).  Danemarca condusă de premierul Mette Frederiksen (social-democrat) are scorul de 90 puncte, fiind considerată țară model în combaterea coruției, cetățenii nu trebuie să recurgă la șpăgi pentru a avea acces la beneficii și servicii publice.  Nivelul de integritate la politicieni și funcționarii publici este mai ridicat și sistemul judiciar care nu face diferența între bogați și săraci, fiind cel mai transparent din lume.

La polul opus, Federația Rusă este cea mai coruptă țară europeană, având scorul de 26 puncte. Transparency International a catalogat corupția din Rusia ca fiind „endemică”. Sub regimul autocrat al lui Vladimir Putin, considerat „dictator pe viață” și acuzat pentru genocidul din Ucraina, Rusia este caracterizată drept o cleptocrație, o oligarhie sau o plutocrație.   

Corupția ia avânt în Europa de Vest

Danemarca (cu scorul de 90) este considerată cea mai „curată” țară din Europa, fiind urmată îndeaproape de Finlanda (87),  Norvegia (84) și Suedia (82).  Statele scandinave sunt și printre cele mai democratice din lume, având nivel crescut de libertăți civile, participarea cetățenilor la viața politică, cultură politică și pluralism. Acestea au cele mai eficiente mecanisme de combatere a corupției, delapidării, mitei și abuzului în serviciu.  Elveția are scorul de 82, iar  Luxemburg 78.  Raportul evidențiază un caz din Tările de Jos (79), unde autoritățile au fost criticate pentru că au ales să nu urmărească penal compania Shell pentru mită, mai ales în lumina achitărilor șocante din Italia, în același caz.

Țările de Jos și Germania (79), Belgia (83), Islanda (72),  Marea Britanie, Austria, Franța  (71), Portugalia (61), Spania (60) și Italia (56) au înregistrat declin sau stagnare în anul anterior, având cele mai scăzute scoruri din istoria Indicelor de percepție a corupției, pentru prima dată din 2012. Flora Cressell, coordonatorul regional al Transparency International pentru Europa de Vest, a declarat:

„Scăderea scorului regional al IPC în Europa de Vest și în UE demonstrează că guvernele europene trebuie să ia mai în serios lupta împotriva corupției și respectarea statului de drept. Țările trebuie să-și ridice standardele și să-și aplice mai bine propriile reguli pentru a intensifica eforturile împotriva corupției, protejând sistemul de justiție de intervențiile ilegale și punând un obstacol grupurilor de interese puternice din politică”.

Eforturile de combatere a corupției au stagnat sau au scăzut în peste trei sferturi din țările din regiunea vest-europeană.

Europa de Est face mici progrese în combaterea corupției. Pe ce loc se situează România?

Dintre țările est-europene, doar șase țări și-au îmbunătățit semnificativ scorul din 2012: Republica Cehă (57), Estonia (76), Grecia (49), Letonia (60). Polonia (54) a înregistrat, de asemenea, o scădere de șapte puncte în ultimul deceniu, din cauza „eforturilor fostului partid aflat la putere, Lege și Ordine (PiS), de a monopoliza puterea în detrimentul interesului public”.

Acesta a subliniat, de asemenea, că Grecia (49) a obținut un scor foarte scăzut pe lista din 2023, din cauza independenței slabe a justiției. Lituania (61) a stagnat, Letonia (60) a crescut, iar Estonia (76) este considerată cea mai „curată” țară est-europeană.

România se situează pe locul 63, având scorul de 46, urmată de Bulgaria (45).  Republica Moldova și-a crescut scorul cu trei puncte, ajungând la 42, grație realizărilor guvernului pro-european și eforturilor președintelui Maia Sandu.

Care sunt cele mai corupte țări europene?

Ungaria, cu un scor de 42 puncte, este catalogată ca cea mai coruptă țară membră a  Uniunii Europene din 2022, neavând însă scorul modificat. Țara condusă de guvernul premierului Viktor Orban a fost implicată în mai multe dispute cu Bruxelles-ul pe tema corupției și a problemelor privind statul de drept, care au dus la înghețarea a miliarde de euro, potrivit Euronews. În încercarea de a debloca fondurile, Budapesta s-a angajat la o serie de reforme legale și anticorupție, inclusiv înființarea unui organ de supraveghere care include un membru al personalului Transparency International. Anterior, poziția sa era ocupată de Bulgaria.  Raportul  a remarcat „o deteriorare sistemică a statului de drept din partea partidului de guvernământ după un deceniu de progres democratic”.

Serbia (36), o țară afectată de proteste cauzate de fraudarea alegerilor locale, este la egalitate cu Ucraina care a înregistrat performanțe în combaterea corupției, mai ales în lumina scandalului de fraudă masivă în timpul achiziţionării de arme occidentale.  Belarus, o dictatură aliată cu Federația Rusă,  este la un punct distanță, cu un scor de 37 puncte. Turcia, stat membru NATO cu scorul de 36,  a decăzut în clasament din cauza regimului tot mai autoritar condus de președintele Recep Tayyip Erdoğan, reales anul trecut.

Muntenegru (46), Bosnia și Herțegovina (35), Macedonia de Nord (42) și Albania (37) sunt printre țările balcanice care au făcut pași importanți în reforme democratice și combaterea justiției. Kosovo (41), Croația (50) și Slovenia (56) au stagnat.