Publicația internațională The Guardian publică fișiere confidențiale ce dezvăluie povestea secretă a modului în care gigantul tehnologic Uber a încălcat legile, a păcălit poliţia, a exploatat violenţa împotriva şoferilor şi a făcut lobby în secret pe lângă guverne în timpul expansiunii sale globale.

Cele peste 124.000 de documente, cunoscute sub denumirea de fişiere Uber, scoat la iveală practicile care au alimentat transformarea companiei într-una dintre cele mai faimoase afaceri din Silicon Valley.

Documentele publicate se referă la o perioadă de cinci ani, în care Uber a fost condusă de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să extindă serviciul de transport de taxi în oraşele din întreaga lume, chiar dacă asta a însemnat încălcarea legilor şi a reglementărilor privind taxiurile.

Datele arată cum Uber a încercat să obțină sprijin prin atragerea discretă a prim-miniştrilor, preşedinţilor, miliardarilor, oligarhilor şi baronilor mass-media, printre care Joe Biden, Olaf Scholz, George Osborne sau Emmanuel Macron.

Gruparea de fișiere, care se întinde între anii 2013 şi 2017, include peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage şi mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări deseori sincere între co-fondatorul Kalanick şi echipa sa de directori de top.

„Violența garantează succesul”

Fostul CEO Uber le-ar fi spus directorilor că „Cred că merită. Violența garantează succesul”, în contextul în care ceilalți erau îngrijorați de trimiterea șoferilor Uber la un protest în Franţa care i-ar fi pus în pericol în faţa violenţei din partea oponenţilor furioşi din industria taxiurilor.

Purtătoarea de cuvânt al lui Kalanick a pus sub semnul întrebării autenticitatea unor documente, menționând că Kalanick „nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului” şi orice sugestie că ar fi implicat într-o astfel de activitate ar fi „complet falsă”.

Scurgerea de informaţii conţine şi texte între co-fondatorul Uber şi Emmanuel Macron, acesta din urmă ajutând în secret compania în Franţa, când era ministrul economiei, și permiţând Uber acces frecvent şi direct la el şi la personalul său.

Macron, preşedintele francez, pare să fi făcut eforturi uriașe pentru a ajuta Uber, spunându-i chiar companiei că a intermediat o „înţelegere” secretă cu oponenţii săi din cabinetul francez.

În ceea ce-l privește pe cancelarul german, Olaf Scholz, care era primarul oraşului Hamburg la acea vreme, acesta a respins lobbyiştii Uber şi a insistat să plătească şoferilor un salariu minim.

Când vicepreşedintele american de atunci, Joe Biden, un susţinător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: „Am pus oamenii mei să-l anunţe că fiecare minut întârziat este un minut mai puţin pe care îl va avea cu mine.”

După ce s-a întâlnit cu Kalanick, Biden pare să-şi fi modificat discursul pregătit la Davos pentru a se referi la un CEO a cărui companie ar oferi milioanelor de muncitori „libertatea de a lucra câte ore doresc, de a-şi gestiona propriile vieţi după cum doresc”.

Poziția Uber

Într-un comunicat care răspunde la scurgerea de informaţii, compania a recunoscut „greşeli şi paşi greşiţi”, dar a spus că Uber a fost transformată din 2017, sub conducerea actualului său şef executiv, Dara Khosrowshahi.

„Nu am şi nu vom găsi scuze pentru comportamentul din trecut, care nu este în mod clar în conformitate cu valorile noastre prezente. În schimb, cerem publicului să ne judece după ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi ce vom face în anii următori”, arată comunicatul.

Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că iniţiativele de expansiune ale Uber „au fost conduse de peste o sută de lideri din zeci de ţări din întreaga lume şi în orice moment sub supravegherea directă şi cu aprobarea deplină a grupurilor solide juridice, de politici şi de conformitate ale Uber”.

Purtătorul de cuvânt al Uber a spus că, atunci când a început, „regulamentele privind transportul în comun nu existau nicăieri în lume” şi legile privind transporturile erau depăşite pentru era smartphone-urilor.

Modul de acțiune al Uber

Finanţată cu fonduri de capital de risc, Uber a subvenţionat puternic călătoriile, seducând şoferii şi pasagerii să acceseze aplicaţia cu stimulente şi modele de preţuri care nu ar fi sustenabile.

Uber a subminat taximetria clasică și ar fi făcut presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legile taximetriei și pentru a permite un model nou, bazat pe aplicații și care a proliferat de atunci în întreaga lume.

Documentele indică că Uber era pricepută să găsească rute neoficiale către putere, să exercite influenţă prin intermediul prietenilor sau intermediarilor sau să caute întâlniri cu politicieni la care nu erau prezenţi asistenţi şi oficiali, potrivit IICJ.org.