Moneda unică europeană a scăzut ieri, pe fondul temerilor privind instabilitatea Zonei Euro.

Moneda unică europeană s-a prăbuşit ieri-dimineaţă la cel mai mic nivel din ultimii patru ani faţă de dolar, pe fondul temerilor investitorilor privind instabilitatea zonei euro, ameninţată de îndatorarea excesivă a statelor membre, dar şi al acţiunii speculatorilor. Euro a fost cotat la 1,2234 dolari la Tokyo, după care şi-a revenit şi a urcat uşor în următoarele ore, potrivit Reuters.

Perspectivele păreau mai fericite în urmă cu o săptămână, când UE a anunţat acordul privind instituirea pachetului de 750 de miliarde de euro pentru susţinerea statelor din eurozonă care se confruntă cu probleme financiare grave.

Vineri însă, moneda unică îşi începuse deja coborârea, după ce măsurile de austeritate anunţate de Spania şi Portugalia au alimentat temerile privind reducerea consumului şi subminarea creşterii economice în regiune.

Problema competitivităţii

Duminică, cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că pachetul financiar pus la dispoziţie de UE şi FMI este o măsură bună, dar a avertizat că Europa are nevoie de eforturi suplimentare.

„Am reuşit doar să câştigăm timp pentru a reduce diferenţele în competitivitate şi deficite bugetare dintre statele Zonei Euro. Dacă ignorăm pur şi simplu această problemă, nu vom putea calma această situaţie”, a spus Merkel.

Cu ochii pe bugete

Problema deficitelor bugetare excesive se afla pe agenda miniştrilor de finanţe din Zona Euro, care s-au întâlnit ieri la Bruxelles. Comisia Europeană a propus deja, săptămâna trecută, mai multe măsuri, inclusiv una controversată privind evaluarea bugetelor statelor membre în Consiliul miniştrilor de finanţe, înainte de adoptarea lor în parlamentele naţionale.

Germania este primul susţinător al unor măsuri care să ţină sub control strict cheltuielile bugetare ale statelor membre. Anul trecut, Berlinul a introdus în Constituţie o lege care prevede limitarea deficitului bugetar la maximum 0,35% din PIB până în 2016.

Acum, scrie „Financial Times”, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, încearcă să-i convingă pe colegii din UE să adopte reguli asemănătoare.

Controlul cheltuielilor este susţinut şi de preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet.

„Când o ţară intră în uniunea monetară, soarta ei devine comună cu cea a celorlalte state. Avem nevoie de un salt cuantic în supravegherea reciprocă a politicilor economice în Europa. Avem nevoie de mecanisme îmbunătăţite pentru prevenirea şi pedepsirea devierilor. Avem nevoie de o implementare efectivă a controlului mutal, de sancţiuni efective pentru încălcarea Pactului de Creştere şi Stabilitate”, a afirmat Trichet, într-un interviu acordat revistei germane „Der Spiegel”.

„Avem nevoie de un salt cuantic în supravegherea reciprocă a politicilor economice în Europa. “, JEAN -CLAUDE TRICHET, preşedintele Băncii Centrale Europene

MONEDA UNICĂ, ÎN PERICOL

Joseph Stiglitz face previziuni sumbre

Moneda euro ar putea dispărea dacă Europa nu-şi rezolvă „problemele instituţionale fundamentale”, evidenţiate de criza economică din Grecia, avertiza, la începutul acestei luni, Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie.

Acesta aprecia că pachetul financiar de 110 miliarde de euro - pregătit de UE şi FMI pentru Grecia - nu va reuşi să reducă apetitul speculatorilor pentru investiţii pe deprecierea monedei unice europene.

„Văzând cât de greu a fost pentru Europa să adopte o poziţie comună pentru a ajuta o ţară mică, realizăm că, dacă ar fi vorba despre un stat mai mare cu probleme, ar fi şi mai greu pentru europeni să ajungă la o înţelegere”, a subliniat economistul.

În opinia lui Joseph Stiglitz, măsurile de austeritate impuse Greciei şi acceptate de autorităţile de la Atena sunt prea severe şi pot deveni contraproductive în încercarea de a evita răspândirea crizei economice în Zona Euro.

EFECTELE APRECIERII

Dolarul ne ieftineşte exporturile şi ne urcă inflaţia

Paul Barbu

O scumpire a combustibililor ar putea surveni în viitorul apropiat, având în vedere evoluţia cursului valutar dintre dolar şi euro, dar şi o ieftinire a produselor româneşti pe pieţele externe.

Potrivit lui Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, dacă există o apreciere a dolarului faţă de moneda europeană, iar aceasta are un curs stabil faţă de leu, este normal ca leul să se deprecieze faţă de dolar.

„Principalul sector care va fi afectat este cel energetic pentru că importurile de această natură sunt în dolari. Vom avea importuri mai scumpe. Impactul se va simţi în preţurile la combustibili şi automat asupra inflaţiei pe grupa aferentă”, ne-a mai spus economistul BCR.

Euro nu poate recupera rapid terenul pierdut

Raluca Ţapu, asociat financiar senior al Saxo Bank, spune că se aşteaptă ca tendinţa în care ne afăm în prezent să continue având ca factor de ajutor problemele legate de datoriile în Zona Euro, care nu vor dispărea peste noapte.

„Se pare însă că problemele care există în Zona Euro încă nu au afectat piaţa. Reducerile necesare pentru cheltuielile publice din Euroland vor avea un efect inhibitor asupra creşterii euro pentru mulţi ani de acum încolo”, a afirmat reprezentanta Saxo Bank.

„Având în vedere turbulenţele provocate de criza finanţelor publice din Grecia, nu este neapărat surprinzător că euro se depreciază faţă de dolarul american. Cu toate acestea, o paritate de 1,20 dolari/euro este văzută, în general, de către piaţă, ca una sustenabilă, ţinând cont de fundamentele economice”, ne-a declarat Rozalia Pal, economistul-şel al UniCredit Ţiriac Bank.

Ea consideră că atât timp cât deprecierea nu este mai abruptă, scăderea cursului dolar/euro către 1,20 poate reprezenta o revenire la echilibru, iar un aspect pozitiv al acestei tendinţe este o mai bună competitivitate a preţurilor şi încurajarea exporturilor Zonei Euro.

Oficialul Saxo Bank spune că mai întâi de toate produsele româneşti vor deveni mai ieftine în străinătate, în SUA (sau alte ţări în care moneda este raportată la USD). Acest lucru ar trebui să stimuleze în mod clar exporturile româneşti.

„De asemenea, modificarea apetitului pentru risc al investitorilor poate determina o volatilitate şi mai mare a valutelor emergente din regiune”, mai spune Rozalia Pal.