Regimul de la Ankara distruge orice ar putea avea legătură cu organizatorii loviturii de stat eșuată din 2016 și cu cel desemnat de Erdogan la originea acesteia: Fethullah Gulen. Ultimii dușmani ai poporului pe lista neagră: manualele școlare și străzile.

Ceea ce se întâmplă în Turcia pare o punere în practică a celebrului roman al lui Ray Bradbury, „Farenheit 451”, publicat în 1953, în care pompierii aveau ca misiune să ardă cărțile. Greu de precizat dacă Recep Tayyip Erdogan știe că tocmai la temperatura de 451 grade Ferenheit hârtia arde, dar este cert că în Turcia, țară NATO și candidată la intrarea în Uniunea Europeană, apar practici totalitare.

Nimeni altcineva decât însuși ministrul turc al Educației, Ziya Selcuk, răspunzând unei întrebări lansate de un deputat din opoziție, a oferit o cifră, halucinantă pentru secolul 21: în trei ani, 301.878 de cărți au fost retrase din școli și biblioteci și arse, distruse (cifră publicată de Le Figaro) . O decizie care reprezintă o nouă etapă a epurărilor, eliminarea oricărei tipărituri ce ar putea avea legătură cu predicatorul Fethullah Gulen, acuzat de Erdogan că se află la originea puciului ratat din 2016, acuzație negată de Gulen.

Fondator al mișcării Hizmet, a cărei ideologie era transmisă mai ales prin intermediul instituțiilor de învățământ, Gulen a fost întâi un aliat al lui Erdogan, sfârșind apoi a fi acuzat că a creat un „stat paralel” în scopul de a-l înlătura de la putere. Suprimând aceste cărți, guvernul de la Ankara speră să suprime orice urmă a lui Gulen în toată țara.

Punctul F și punctul G

Cenzura lui Erdogan, arată site-ul Turkey Purge, merge până la absurd. Spre exemplu, un manual de matematică a fost interzis pe „motiv” că inițialele lui Fethullah Gulen apar într-un exercițiu de geometrie. De fapt, exercițiul respectiv menționa doar o linie care „pornește din punctul F în punctul G”. Încă din primele zile după tentativa de lovitură de stat, ziarul BirGun informa că nu mai puțin de 1,8 manuale școlare au fost retrase din circuitul de învățământ doar pentru că făceau mențiune la Pennsylvania, statul american unde se află refugiat Fethullah Gulen.

Paranoia costă la buget

Iar în 2017, autori precum Spinosa sau Camus au fost interziși în bibliotecile turcești, la ordinul lui Erdogan. La acea dată, potrivit Agoravox, ministerul turc al Culturii preciza că 139.141 de cărți se află sub „anchetă”. Pentru autoritățile turce, chestiunea este limpede: Ziarele și revistele care aparțin sau sunt afiliate la mișcarea Gülen, sau în contact cu ea, precum și canalele de publicare și distribuție au fost închise. Cărțile, CDurile, ziarele, revistele, editorii și altele sunt și ele privite. Manualele școlare acuzate de „gulenism” au fost retipărite, cu „corecturile de rigoare”. Rezultatul a fost, evident, o gaură la buget de milioane de lire.

Străzi rebotezate, numere de înmatriculare scoase

În toată Turcia, numeroase străzi au fost redenumite. Tot pentru că guvernul a estimat că și ele fac referire la oaia neagră a lui Recep Erdogan. Strada Gulen din Istanbul, spre exemplu, care înseamnă „surâs” în limba turcă, și-a schimbat denumirea. La fel și strada „Kandil”, „strada lămpii cu ulei”, sub pretextul că luptătorii kurzi ai PKK au ca refugiu și cartier general în munți Kandil, în Irak. Ba, în 2016, și numerele de înmatriculare ce conțineau literele „FG” au fost retrase de pe vehiculele aparținând Palatului de Justiție din Denizli. O situație alarmantă pentru numeroase ONG-uri și militanți pentru drepturile omului.

 

Edituri și media închise, universitari goniți

Pen Club, organizația internațională a scriitorilor, editorilor și traducătorilor, a deplâns faptul că, în trei ani, peisajul editorial din Turcia a fost cvasidecimat: zeci de case de editură au fost închise, sub pretextul stării de urgență instaurată după 2016, guvernul acuzându-le că „fac jocul propagandei teroriste”. Un raport de anul trecut al Pen English a dezvăluit că în urma stării de urgență impusă după tentativa de lovitură de stat, 200 de media au fost închise iar 5822 de profesori universitari au fost goniți din 118 universități publice. Nemaivorbind de numărul mare de jurnaliști și scriitori închiși sau târâți în fața justiției, fiind acuzați de „colaborare cu organizațiile teroriste”. O severă criză a „libertății de expresie”, denunță Pen Club.

 

De la național-socialism la islamo-naționalism

În 1933, Adolf Hitler lansa o acțiune „contra spiritului negerman”, aruncând public în foc zeci de mii de cărți care nu erau pe potriva național socialismului.

Faptul că guvernul turc procedează la arderea cărților pe motiv că ar avea o legătură cu inamicul jurat al lui Erdogan arată că și regimurile presupuse democratice cedează tentației cenzurii pentru a-și consolida puterea. Aceste acte sunt văzute în legătură și cu dorința declarată a liderului de la Ankara de a crea un tineret evlavios în Turcia și să-i împiedice pe cei care vor să studieze cărți, să învețe și să gândească în afara dogmei islamo-naționaliste aflate în vogă în Turcia.