Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Achepsima Episcopul, Iosif preotul şi Aitala diaconul au trăit în Persia, în vremea regelui Sapor al 2-lea (309-379), prigonitorul creştinilor.
Regii perşilor îi prigoneau pe creştini, nu pentru că aceştia ar fi săvârşit fărădelegi, ci pentru faptul că numărul lor creştea din ce în ce mai mult, încât vechea religie păgână persană amenința să dispară.
Perşii se rugau în acea vreme la doi zei, unul al binelui şi altul al răului, se închinau soarelui şi focului şi beau sânge de animale.
Deci, Sapor a dat poruncă în întreaga sa împărăţie să fie ucişi toţi aceia care se închină lui Hristos.
Ne puteți urmări și pe Google News
Au fost ucişi fără cruţare mulţi creştini care se aflau prin sate sau prin cetăţi, inclusiv oameni apropiaţi regelui.
În acea vreme, episcopul cetăţii Anita, fericitul Achepsima, a fost prins, el fiind bătrân și foarte respectat, având vârsta de 80 de ani.
Nevrând să se închine soarelui şi focului, a fost bătut cu ghioage ghintuite.
Apoi au fost prinși şi preotul Iosif şi Aitala diaconul, vestiţi pentru credinţa şi ştiinţa lor. Şi nevrând nici aceștia să se închine idolilor păgâni, au fost bătuţi cumplit, încât li se desprindea carnea de pe oase.
Apoi, fiind legați, au fost băgați în temniţă lângă episcopul lor, Achepsima.
Acolo au stat pătimitorii pentru Hristos trei ani de zile, fiind scoşi în fiecare lună la chinuri. După toate acestea, odată, scoţându-l iarăşi pe episcopul Achepsima, ostaşii l-au bătut până şi-a dat sufletul.
Pe Iosif preotul şi pe Aitala diaconul i-au spânzurat cu capul în jos și apoi i-au ucis cu pietre
Recomandările noastre
