Consiliul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului constată neregulile preţurilor crescute artificial.

Timp de o săptămână, „Evenimentul zilei“ a încercat să identifice o parte din cauzele care duc la scumpirea alimentelor, hainelor, produselor electronice şi IT&C, creditelor, combustibililor, vacanţelor şi caselor. Ce au în comun toate acestea: se vând mai scump în România decât în alte ţări membre ale Uniunii Europene.

Românii dau mai mult pe cea mai mare parte a acestor produse şi servicii deşi câştigă, în medie, cu 40% mai puţin decât ceilalţi europeni. Deşi responsabilii din sectoarele amintite menţionează destule cauze obiective - tendinţele de creştere a preţurilor pe pieţele internaţionale, costurile mari pe care le prespune transportul în România, volumele încă mici pe care le comercializează pe piaţa autohtonă, costuri mari implicate de diverse taxe, accize - de cele mai multe ori nu acestea „fac“ preţul final al unui produs sau serviciu. Cumpărăm mai mult decât avem nevoie Nu trebuie exclusă din această „operaţiune“ de stabilire a preţurilor psihologia consumatorului român care, de foarte multe ori, cumpără mai mult decât are nevoie.

Pe de altă parte, există instituţii care se ocupă fie de buna funcţionare a pieţei, aşa cum este Consiliul Concurenţei, fie de interesul consumatorului, adică Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Niciuna dintre aceste instituţii nu poate interveni însă în ce priveşte preţurile. Doar consumatorii le pot amenda, însă asociaţiile de profil nu sunt nici pe departe la fel de influente la noi precum în alte ţări. Ancheta pe „carburanţi“, dublată de Petrom

Suspiciunile asupra corectitudinii cu care se formează preţul la raft sunt confirmate de instituţiile statului care au atribuţii în reglementarea pieţelor, atât prin controalele efectuate pe anumite filiere de produs, cât şi printr-o serie de investigaţii declanşate în ultimii ani.

Majoritatea investigaţiilor făcute de Consiliul Concurenţei au ca obiect cunoaşterea acestor pieţe şi nu urmăresc direct încălcări ale legislaţiei în domeniul concurenţei sau înţelegeri de tip cartel pe pieţele supravegheate.

O anchetă privind societăţile active pe piaţa petrolului a fost declanşată de Consiliul Concurenţei în septembrie 2005, existând suspiciuni privind posibila încălcare a Legii concurenţei.

Între timp, fostul preşedinte al Consiliului Concurenţei, Mihai Berinde, în mandatul căruia s-a declanşat această investigaţie, a fost recrutat chiar de către o companie activă pe piaţa petrolului de la noi: Petrom SA. Nici până acum investigaţia nu a fost finalizată.

Berinde se ocupă la Petrom de sisteme generale de management, conformitate şi proiecte corporatiste. Investigaţii pe „pâine“, „blocuri“ şi „supermarketuri“ În iulie 2007, Concurenţa a demarat, din oficiu, o investigaţie asupra comportamentului firmelor care activează pe piaţa pâinii din România. De această dată, Consiliul Concurenţei suspectează înţelegeri între agenţii economici care urmăresc fixarea preţurilor pe această piaţă.

În martie, după ce anulează posibilitatea unei investigaţii privind existenţa unei poziţii dominante a supermarketurilor pe piaţa de retail, preşedintele Consiliului dispune prin ordin declanş area unei investigaţii de analiză a sectorului comercializă rii produselor alimentare.

În aprilie, Concurenţa se autosesisează şi dispune declanşarea unei investigaţii pentru analizarea pieţei imobiliare - şi a serviciilor conexe tranzacţiilor imobiliare, tocmai pentru a cunoaşte mai bine această piaţă. Niciuna dintre aceste investigaţii nu a fost finalizată. FIR Cum s-au înăbuşit problemele din supermarketuri

Cum s-a ajuns la o investigaţie pentru cunoaşterea pieţei în domeniul comercializării produselor alimentare? Conform Legii concurenţei, Consiliul are printre atribuţii şi efectuarea, din proprie iniţiativă, a investigaţiilor pentru cunoaşterea pieţei.

Pe 6 martie, instituţia comunică faptul că nu poate constata săvârşirea unui abuz de poziţie dominantă pe această piaţă, din cauză că, „în România, agenţii economici care desfăşoară comerţ modern reprezintă aproximativ 35% din totalul comerţului cu produse de larg consum, conform datelor aflate la dispoziţia autorităţii de concurenţă“.

Instituţia recunoaşte că, în ceea ce priveşte cota de piaţă, nici legislaţia comunitară, nici cea românească în domeniul antitrust nu specifică un prag peste care un agent economic poate fi considerat dominant. „În jurisprudenţa comunitară în materie, s-a reţinut că doar un nivel al cotei de piaţă situat între 40% şi 50% poate indica existenţa unei poziţii dominante“, se mai arată în comunicatul de la acea dată al Consiliului.

Cum balanţa comerţului cu produse preponderent alimentare din România este încă înclinată spre comerţul tradiţional, prin magazine alimentare de mici dimensiuni, Consiliul a considerat că nu este cazul să se ocupe de o investigaţie în acest sens şi a decretat că piaţa retailului românesc este una „dinamică şi deschisă“.

În plus, pentru că o asemenea investigaţie s-ar suprapune peste cea solicitată de Parlamentul European la nivel comunitar, competenţa autorităţii naţionale de concurenţă în investigarea acestui caz încetează automat. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să investigheze impactul pe care comerţul modern îl are asupra producătorilor şi să evalueze posibilitatea exercitării unui abuz de putere de cumpărare a supermarketurilor. Alimentele, în vizor

La mai puţin de două săptămâni după această comunicare, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie sectorială în domeniul comercializă rii produselor alimentare.

Reprezentanţii instituţiei ne-au declarat că analiza urmăreşte relaţiile dintre actorii prezenţi pe piaţa comercializării produselor alimentare - producători, procesatori şi retaileri -, impactul diferitelor tipuri de taxe şi clauze existente în contractele dintre producă tori şi comercianţi, precum taxele de raft sau clauza clientului cel mai favorizat. ÎN UNIUNE

Dezbateri aprinse pe Codul de bune practici

„Codul de bune practici reprezintă doar una dintre soluţiile identificate pe teritoriul Europei pentru a răspunde provocărilor legate de noile forme de comerţ“, susţine Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţei. „Unele state au înţeles să reglementeze aceste aspecte (Franţa, Germania), altele au ales soluţia unui Cod de bune practici (Marea Britanie), în timp ce majoritatea nu au dorit să intervină tocmai pentru a nu dăuna, prin intervenţionism, mecanismelor pieţei libere şi eficientei negocieri dintre părţile contractante“, susţine el.

Spre deosebire de Concurenţa de la noi, autorităţile de competiţie din Germania, Marea Britanie şi Franţa, de exemplu, au încheiat anchetele derulate pe diferite sectoare de piaţă, iar în urma unora dintre aceste investigaţii producătorii şi retailerii au ieşit şifonaţi. Este cazul „cartelului laptelui“, între retailerii Tesco, Asda şi Sainsbury’s şi producătorii de lapte din Anglia, care s-a soldat cu o amendă de 162 de milioane de euro. Amenzi de 10% din cifra de afaceri au fost aplicate şi în cazul „cartelului ciocolatei“, din Germania, sau a brânzei, în Franţa. PROIECT

Educaţia consumatorului intră în şcoli

Din toamnă, elevii din ciclurile primar şi secundar vor studia educaţia consumatorului, potrivit unui proiect al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi Ministerului Educaţiei. „Protecţia Consumatorului nu poate impune preţuri. Chiar dacă primim sesizări privind practicarea unor preţuri prea mari, nu ne putem implica. Doar consumatorii o pot face, prin refuzul de a mai cumpăra de la un producător sau a intra într-un supermarket. În alte ţări, sunt frecvente manifestările în stradă în astfel de cazuri“, explică Gheorghe Ciubotaru, vicepreşedintele ANPC. Potrivit acestuia, la noi există trei astfel de asociaţii ale consumatorilor, însă nu sunt la fel de influente. „Vrem să-i educăm pe români să-şi apere drepturile de consumatori. Acesta este, de fapt, scopul introducerii programei de educaţia consumatorului în şcoli“, ne-a mai spus Ciubotaru. "În situaţia identificării unor elemente negative din punct de vedere concurenţial, putem propune anumite remedii participanţ ilor din piaţă." - Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţe

CONCURENŢĂ Oprescu: „Nu stabilim tarife, dar le investigăm“

În urma serialului „România, ţară scumpă“ publicat de EVZ, preşedintele Consiliului Concurenţei, Gheorghe Oprescu, ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre modul în care autoritatea de concurenţă se ocupă de investigaţia asupra comerţului cu produsele alimentare.

EVZ: Cum comentaţi nivelul preţurilor practicate în magazinele din România? Gheorghe Oprescu: Consiliul Concurenţei nu are atribuţii de reglementare a preţurilor. Totodată, Consiliul nu are rolul de a proteja concurenţii, ci de a supraveghea funcţionarea firească a mecanismelor concurenţiale. Intervenţia autorităţii de concurenţă are loc în situaţia în care se constată că anumite acte sau fapte conduc sau pot conduce la eliminarea sau distorsionarea concurenţei pe piaţă. Ce indicii din piaţa de retail au stat la baza investigaţiei pe care Consiliul Concurenţei a declanşat-o? Investigaţia de tip sectorial a fost declanşată pe fondul supravegherii constante a acestei pieţe de către Consiliul Concurenţei şi al identificării unei preocupări în creştere, nu doar la nivel românesc, ci şi european şi chiar mondial, referitoare la eventualul impact asupra consumatorilor al dezvoltării aşa-numitului „comerţ modern“, în detrimentul celui „tradiţional“. Ce informaţii caută în acest moment specialiştii din cadrul Consiliului? Care sunt informaţiile ce ar putea sta la baza analizei mecanismelor pieţei? Se disting cel puţin două pieţe, una a achiziţiilor, în care, de exemplu, retailerii acţionează în calitate de cumpărători, şi cea a comercializă rii, în care aceiaşi retaileri devin vânzători. Ce soluţii poate da, la finalul investigaţiei, Consiliul Concurenţei? În situaţia identificării unor elemente negative din punct de vedere concurenţial, Consiliul Concurenţei poate să propună anumite remedii atât participanţilor din piaţă, cât şi unor instituţii publice. Înţelegerile sunt interzise În cazul marilor retaileri, care sunt premisele de la care s-a pornit la declanşarea investigaţiei şi care sunt articolele/prevederile din Legea concurenţei sub incidenţa cărora ar putea cădea acţiunile acestora? Analiza instituţiei noastre îi cuprinde şi pe marii retaileri, însă nu se limitează doar la aceştia. Activitatea marilor retaileri, ca de altfel a oricăror alţi agenţi economici ce activează în România, poate cădea sub incidenţa Legii concurenţei, mai precis a articolelor 5 şi 6 din aceasta. Aceste articole interzic înţelegerile dintre agenţii economici care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa şi folosirea abuzivă a unei poziţii dominante, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale care afectează comerţul sau care prejudiciază consumatorul.

Aţi participat şi la elaborarea ghidului de bune practici. Care sunt noutăţile pe care le aduce acest „cod“ în domeniul retailului? Ce garanţii au autorităţile de reglementare că prevederile acestui cod vor fi respectate? Codul, după modelul britanic, este schiţat şi asumat de către producători şi retaileri, sub medierea Ministerului Agriculturii. Consiliul îl va analiza tocmai pentru a se asigura de inexistenţa unor prevederi cu impact anticoncurenţial pe piaţă. Codul ar trebui să clarifice anumite aspecte, precum termenii standard de afaceri, plăţile, promoţiile sau rezolvarea disputelor care pot surveni.

CITIŢI ŞI:

De ce plătim mai mult şi pe benzină De ce avem credite mai scumpe De ce electronicele de firmă sunt mai scumpe în România Cine ne scumpeşte hainele De ce este România o ţară scumpă De ce sunt mai scumpe vacanţele pentru români

De ce plătim mai mult pe case