Romanii si-au gasit adapost si in cele trei tari vecine care au anticipat formarea Uniunii Europene: Belgia, Olanda si Luxemburg.

Un domn cu palarie introduce o moneda intr-un automat cu bomboane de ciocolata. Cade bomboana, omul o ia si, in timp ce se-ndeparteaza de masinarie, spune „merci”. Scranteala sau civilizatie?

Este doar unul dintre gesturile ciudate pe care le intalnesti parcurgand Belgia, Olanda sau Luxemburgul, tari mici, dar populate cu oameni lipsiti de prejudecati, monarhii cu o densitate mare de argumente pentru romanii care au hotarat sa se stabileasca in buricul Europei.

Bruxelles, poarta expatilor

Comunitatea romaneasca din Regatul Belgiei numara, oficial, aproximativ 20.000 de persoane, dintre care mai mult de jumatate in zona Bruxelles.

Nu-i greu de inteles de ce, deoarece capitala Belgiei este, pe langa motorul economic si centrul administrativ al tarii, si capitala Europei.

O poarta deschisa expatilor, birocratii care ocupa functii in institutiile administratiei europene si care, incepand din acest an, sunt din ce in ce mai multi.

Cum nordul Belgiei este destul de putin accesibil emigrantilor din cauza ca limba flamanda este oarecum arida pentru latini si sunt cunoscute excesele partidelor nationaliste din Flandra, Bruxelles-ul si sudul Belgiei (regiunea Valona) au fost de la inceput destinatii mai facile pentru romanii care cunosteau limba franceza.

Asadar, majoritatea romanilor au ales spatiul francofon, iar integrarea s-a facut lin in mai toate mediile profesionale, cei mai multi emigranti fiind ingineri (10% dintre inginerii calificati ai Belgacom, cea mai importanta companie de telefonie din tara ciocolatei, sunt romani), arhitecti, medici ori asistente medicale.

Pe langa acestia, se afla si zeci de cersetori, trubadurii din metrou si prostituatele din cartierul vecin cu Gara de Nord a Bruxelles-ului.

Putini au ales sa-si deschida o afacere si sa riste. De aceea, in episoadele urmatoare ii vom intalni in special pe emigrantii curajosi din Belgia, dar si un print cantacuzin care sta la bloc si o „printesa a frumusetii”.

Amsterdam, libertate fara magnet pentru romani Intr-o plimbare nocturna de-a lungul canalelor din Amsterdam, o casa aproape ca ia foc. Beculete rosii se aprind intermitent, o alarma pitigaiata sfasie toate celelalte zgomote ale cartierului cat sa atraga o mare multime de turisti in preajma, iar pe usa este azvarlit un tanar cam ametit si gol-pusca.

Din pragul casei cu alarma o fata ii arunca acestuia si hainele, ca o nevasta scoasa din minti, apoi trage jaluzelele. Scena neverosimila, petrecuta in Red Light District, cartierul libertatii absolute, cel mai cunoscut de catre tinerii din Europa.

Legalizarea prostitutiei si a drogurilor usoare sunt doar doua dintre „marcile” Olandei, loc in care romanii nu s-au bulucit sa se stabileasca.

Regatul Tarilor de Jos, numele complet si corect al Olandei, este statul cu cea mai joasa altitudine din lume (media fiind sub nivelul marii), dar si unul dintre cele mai dens populate de pe pamant.

Nu insa si de romani, care s-au stabilit aici doar accidental, incepand din perioada imediat urmatoare celui de-al Doilea Razboi Mondial. Ulterior, conform datelor Ambasadei Romaniei de la Haga, emigratia a fost „de natura preponderent economica, alcatuita din persoane venite din alte tari europene, in urma casatoriilor mixte sau a reintregirilor de familii”.

Nici dupa 1989 romanii nu s-au ingramadit sa fuga in Olanda, lucru demonstrat de cifrele furnizate de Serviciul olandez de Imigrare si Naturalizare care arata ca toata comunitatea de romani din Olanda numara aproximativ 6.600 de persoane, cea mai mare parte stabilindu-se in principalele zone industriale ale tarii: Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haga si Zoetermeer.

Cu toate ca in aceasta tara nu exista „obsesia” imigrantului roman, de la 1 ianuarie 2007 Olanda a decis aplicarea unui regim tranzitoriu restrictiv de acces pe piata muncii pentru cetatenii romani, regim care va fi pus in aplicare in primii doi ani de la aderare.

Astfel ca cetatenii romani vor putea munci legal in Olanda numai in baza unui permis de munca obtinut de angajatorul olandez.

Exceptie de la regula permisului de munca o fac angajatii cu pregatire deosebita (asa numitii „high skilled migrants”) care castiga cel putin 45.495 euro pe an, cercetatorii si lectorii universitari cu varsta sub 30 de ani si medicii care-si definitiveaza studiile de specializare in Olanda.

Pentru aceste categorii, angajatorii pot incheia contracte de munca fara sa mai aplice la Centrul pentru Munca si Venituri pentru obtinerea permiselor de munca.

Pentru episoadele viitoare din EVZ, am ales dintre romanii-olandezi un expat de succes si un „exportator” de brand „Dracula”.

Luxemburg: mic si scump Ploua si hotelurile sunt scumpe, sunt cuvintele pe care le spune oricine care paseste intr-una dintre cele mai mici tari din Europa, care numara putin sub 500.000 de locuitori.

Luxemburg, un mic Rai geografic, dar si ca putere financiara, este desemnat anul acesta una dintre cele doua capitale europene ale culturii impreuna cu Sibiul.

O destinatie facila pentru turistii de weekend, dar atractiva si pentru „turistii muncitori” din tarile vecine. Ademeniti de salariile mari, foarte multi belgieni, francezi si nemti fac naveta zilnic din tarile lor fiind angajati in Luxemburg.

Romanii sunt putini si aici, putin peste 200, printre care si o contesa insa, careia ii este rezervat un episod din „Descopera Europa”.

„Putini sunt romanii care au venit inainte de 1989 aici. In randul acestora din urma, ei au ajuns in Luxemburg de regula din alta tara, pentru motive legate de gasirea unui loc de munca. In ceea ce priveste imigratia de dupa Revolutie, in marea lor majoritate sunt oameni mai tineri. In sfarsit, un numar semnificativ de romani au venit in ultimii doi ani, sondand terenul la institutiile europene, pentru a gasi intai stagii de 3, 6, 9 luni, apoi posturi pe durata nedeterminata”, explica Vlad Alexandrescu, ambasadorul Romaniei in Marele Ducat.

BELGIA Sistem politic: Monarhie Constitutionala Populatie: 10.400.000 de locuitori

Orase importante: Bruxelles (capitala), Anvers, Namur, Bruges, Gent Simboluri populare: Manneken Pis, cele peste 400 de feluri de bere si ciocolata

OLANDA

Sistem politic: Monarhie Constitutionala Populatie: 16.100.000 de locuitori

Orase importante: Amsterdam (capitala din Constitutie), Haga (capitala administrativa si economica), Rotterdam, Eindhoven Simboluri populare: Diguri, mori si lalele

LUXEMBURG Sistem politic: Monarhie Constitutionala Populatie: 460.000 de locuitori

Orase importante: Luxemburg (capitala), Esch-sur-Alzette, Diekirch Simboluri populare: Marele Duce Henrich impreuna cu familia (care apare in zeci de vederi din librarii).