Evenimentul Zilei > Social > Emigrantul român: harnic şi priceput, dar cu familia destrămată
Emigrantul român: harnic şi priceput, dar cu familia destrămată

Emigrantul român: harnic şi priceput, dar cu familia destrămată

Românul este apreciat de angajatorul occidental pentru că are o pregătire bună şi este dispus să lucreze ore suplimentare pe bani puţini. Numărul femeilor care emigrează aproape l-a egalat pe cel al bărbaţilor.

Imigrantul român nu este privit cu ochi buni de majoritatea guvernelor europene, deşi este apreciat de angajatorul occidental pentru că este bine pregătit şi este dispus să lucreze ore suplimentare pe bani puţini. Cel puţin aşa reiese din raportul „Cine se teme de extinderea din 2007 a Uniunii Europene?“, privind impactul aderării României şi Bulgariei la UE, eliberat de European Citizen Action Service (ECAS).

Potrivit estimărilor, în prezent
muncesc în străinătate mai mult de 2,5 milioane de români. Unele ţări i-au primit cu braţele deschise, altele însă au impus anumite măsuri restrictive. Printre acestea se numără Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania şi Marea Britanie. În majoritatea cazurilor, restricţiile au apărut ca măsuri de protecţie după afluenţa mare de cetăţeni ai statelor ce au aderat la UE în 2004 şi vor dispărea cu totul, se pare, abia la sfârşitul lui 2013.

Imigrantul, motivat
de bunăstarea familiei

Profilul imigrantului român s-a
modificat însă mult în timp: dacă imediat după 1990 predominau bărbaţii între 18 şi 59 de ani, absolvenţi de şcoli de meserii sau liceu, provenind din zone rurale, în timp a crescut şi numărul femeilor, atât din mediul rural (cu vârste cuprinse între 30 şi 59 de ani), cât şi din cel urban (între 18 şi 29 de ani), care s-au angajat în sectorul domestic. În prezent, raportul bărbaţi-femei ajunge la 45%-55%.

Construcţiile, agricultura şi
serviciile de îngrijire sunt principalele sectoare în care românii îşi găsesc de muncă. Cea mai importantă motivaţie pentru plecări este legată de dorinţa de a asigura bunăstarea economică pentru propriile familii. Lucrătorii sunt consideraţi în general de angajatori ca fiind foarte bine pregătiţi, competenţi şi dispuşi să lucreze ore suplimentare pentru salarii modeste.

Un studiu al Centrului pentru
Studii de Politici Europene, citat în raportul ECAS, a arătat însă „că aceşti imigranţi, care nu au putut să-şi regularizeze situaţia din străinătate, nu s-au putut întoarce în România foarte des, motiv pentru care rata divorţurilor a crescut, iar cea a naşterilor a scăzut“.

Un alt pericol al imigraţiei, identificat de autorii raportului, este fenomenul denumit „Generaţia singur acasă“, reprezentat de copiii lucrătorilor care au rămas în ţară. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a raportat, anul trecut, că numai în Moldova sunt circa 20.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate.

Plătesc mai mult
decât primesc

Valurile de imigranţi despre
care se spunea că vor sufoca pieţele muncii din Occident începând de anul trecut sunt mult mai puţin învolburate decât se credea iniţial şi nu au avut un impact negativ asupra economiilor locale, arată raportul.

În fapt, muncitorii imigranţi plătesc taxe în valoare mai mare decât serviciile publice de care beneficiază. Cu toate că golurile din respectivele economii nu au fost umplute încă, majoritatea ţărilor din selectul club UE15 nu au liberalizat încă accesul la pieţele muncii, optând încă pentru politici restrictive în privinţa României şi Bulgariei.

Dintre ţările care au impus restricţii, cele care au avut politici la 180 de grade faţă de cele din 2004 sunt Irlanda şi Marea Britanie – deşi, în urmă cu patru ani, au decis să garanteze accesul liber al muncitorilor români. Un caz special este şi Ungaria – nicio altă ţară care a trecut printr-un tratament de diferenţiere după aderare nu a impus restricţii similare pentru noii membri. Din acest an însă, cetăţenii români se pot angaja liber în această ţară în meseriile calificate.

În urmă cu o săptămână, şi
Franţa a liberalizat accesul românilor pe piaţa muncii pentru încă 150 de profesii şi meserii, în domenii precum construcţiile, comerţul, agricultura, informatica, managementul sau sănătatea.

Ţările de destinaţie
rămân aceleaşi

Măsurile restrictive duc la
menţinerea tratamentelor diferite în funcţie de naţionalitate, subliniază studiul. Bulgaria şi, în special, România au o semnificativă istorie a migraţiei, iar „discursul media sau cel politic nu trebuie să creeze o tensiune artificială sau o ruptură între migraţia din trecut şi cea prezentă“. Şi asta atâta vreme cât tendinţele s-au menţinut după integrare: românii şi bulgarii se îndreaptă către ţările mediteraneene, cu care au afinităţi culturale şi istorice.

Celelalte state UE, indiferent
că au impus sau nu restricţii, nu par a se transforma în noi destinaţii. În plus, experienţa valului de aderare din 2004 a arătat că muncitorii rămân pe piaţa muncii numai atunci când sunt locuri de muncă disponibile.

STUDIU


Bunicile care au grijă de nepoţi, imigrantele de tip nou

Imigranţii români care şi-au întemeiat familii pe teritoriul Spaniei sau cei care şi-au luat copiii cu ei, după ce şi-au îmbunătăţit situaţia materială, îşi iau şi părinţii. Naşterea copiilor români pe teritoriul Spaniei a creat un nou tip de migraţie, după cum arată datele unui studiu al Fundaţiei Soros, şi anume cea a persoanelor de peste 50 de ani, în special bunici. Aceştia nu merg în străinătate pentru a munci, ci pentru a avea grijă de nepoţi. De obicei, ei nu sunt înregistraţi de autorităţile spaniole. Acest lucru se întâmplă şi în cazul copiilor mai mari, născuţi în Spania sau aduşi din România. Bunicii, mai ales bunicile, stau de obicei doar câteva luni, se întorc în ţară, după care revin în Spania. Bunicile îşi găsesc uneori şi ele de lucru, scăzând astfel costurile şederii lor pentru familie şi permiţând prelungirea prezenţei lor în străinătate. În ceea ce priveşte familiile care au deja o situaţie bună în Spania, acestea îşi permit chiar să angajeze bone românce. Astfel, mama poate să-şi reia activitatea relativ repede, cu un venit mai mare decât cel pe care îl plăteşte bonei, după cum relevă studiul „Efectele migraţiei: copii rămaşi acasă“. (Eugenia Mihalcea)


Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: