Elevii români o fac prin falsuri, încurajați inclusiv de asociațiile care reprezintă interesele romilor. Ministerul Edu cației a pus, în acest an, la dispoziția candidaților de etnie romă aproximativ 13.000 de locuri în licee, iar repartizarea lor s-a făcut în ultimele trei zile. În anii trecuți, doar 60% din aceste locuri au fost ocupate. Pentru că nu există interes, pe fir intră și elevii români care doresc să ocupe locuri bune în licee de top și nu sunt deranjați să facă un fals în acte. Mai mult, candidații pe posturile speciale pentru romi nu trebuie să susțină Evaluarea Națională și nici să aibă o medie de trecere.

Românii se declară benevol de etnie romă

În București, repartizarea s-a făcut în ședință publică la Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, în funcție de media candidatului din clasele V-VIII și de opțiunile acestuia privind continuarea studiilor. Pentru dosarul de admitere, elevii de etnie romă au avut nevoie de aceleași acte pe care și cei români le depun la înscrierea în liceu.

Diferența o face un singur document, pe care în mod normal doar elevii de etnie romă ar trebui să îl dețină. Este vorba despre o recomandare scrisă din partea președintelui unei organizații civice, culturale sau politice a romilor, prin care se dovedește apartenența elevului la această etnie.

E nevoie de un simplu act la notar

Există mai multe modalități prin care se pot ocupa aceste locuri. Elevii români se pot declara benevol, printr-un act la notar, ca aparținând etniei rome pentru a obține recomandarea din partea unei comunități de romi. Acest lucru a fost confirmat și de Gelu Duminică, director executiv al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, care reprezintă interesele etniei rome.

„Am cunoștință de acest lucru. Din păcate, nu trebuie să faci dovada apartenenței la etnia romă, este suficent să te declari rom la notar“. Acesta consideră că la mijloc este o scăpare legislativă: „Printr-o declarație pe propria răspundere, care poate fi făcută în fața unui notar, respectivul își asumă falsul unei declarații“.

Chiar dacă această declarație este falsă, organizația e obligată să ofere elevului recomandarea pentru ocuparea unui loc special. „Nu pot invoca faptul că acesta este blond cu ochi albaștri pentru a nu-i oferi recomandarea, dacă el se declară rom“. Acesta consideră etnia de asemenea, că este o problemă care se întâmplă la nivel național, nu doar în București, că nu există o monitorizare și că sancțiunea pentru astfel de acte nu este pusă în aplicare.

Propagandă în școli

Pe lângă declarația de bunăvoie a elevului român, există și alte metode prin care aceștia ajung să ocupe un loc în liceu care nu le este dedicat.

În școlile din Capitală, asociațiile de romi fac propagandă în rândul elevilor pentru a adera la organizație, în schimbul unei recomandări care să ateste apartenența la etnia romă. „La școala băiatului meu, au venit prin luna mai 2014 de la o astfel de asociație și l-au asigurat că intră la un liceu bun, orice notă ar avea, fără să mai dea Evaluarea Națională.” Pe foile care ar fi trebuit semnate scria însă clar că îți asumi pe proprie răspundere apartenența la etnia romă. Ei se ocupau de toate actele, nu era nevoie să mergem noi la notar. Am refuzat să îl las să facă o astfel de ispravă, chiar dacă ar fi fost clar avantajat”, povestește mama unui elev care a absolvit o școală generală din sectorul 3 al Capitalei.

Trișorii riscă închisoare sau amendă

Existența acestei practici este cunoscută de ani de zile, însă nimeni nu se sperie de eventuale pedepse, pentru că ele nu au fost niciodată aplicate. Expertul în educație Ștefan Vlaston consideră că este o problemă de sistem și că elevii apelează la acest truc pentru a ajunge de obicei într-un liceu de top, fiind mult mai ușor să ajungi acolo din postura de elev rom.

Acesta aduce în discuție și practica prin care se ajunge la acest fals: „Probabil se dă șpagă în asociația care trebuie să îți elibereze adeverința.“ Pentru cei care apeleză la un notar public pentru a facilita obținerea recomandării din partea comunității de romi, Codul Penal prevede sancțiune în ceea ce privește falsul în declarații, care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.