România ocupă locul 36, din 45 de ţări, în ceea ce priveşte performanţele la lectură ale copiilor de 10 ani. Profesorii propun soluţii: tabere cu tematică literară şi întâlniri cu scriitorii.

Internetul, jocurile, televizorul, interesul insuficient arătat de părinţi şi de şcoală fac ca performanţele elevilor la lectură să fie extrem de slabe. Studiul „The Progress in International Reading Literacy Study“ (PIRLS), întocmit de Boston College pe un eşantion de 215.000 de elevi de clasa a IV-a, arată că un sfert dintre copiii români de 10 ani nu au acasă mai mult de 10 cărţi potrivite pentru vârsta lor. „Elevii spun că alocă o oră pe zi pentru lectură, stau în schimb mai mult timp cu prietenii. Au mai multe mijloace de petrece a timpului liber şi mai multe mijloace de informare decât înainte“, observă Margareta Modrea, profesor psiholog la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza“ din Focşani.

Într-un clasament pe ţări, România ocupă locul 36 din 45 de ţări şi regiuni participante în ceea ce priveşte performanţele la lectură ale copiilor. Asta, în timp ce Bulgaria se află între primele 15. Profesorii români vin cu soluţii care să răstoarne această situaţie jalnică. În librării, din întâmplare Cei mai mulţi elevi intră într-o librărie o dată pe lună, uneori din întâmplare. Atunci când ajung să-şi cumpere o carte, o fac pentru că o consideră interesantă, şi nu că ar corespunde cerinţei profesorilor. Nici bibliotecile nu sunt mai frecventate: 42% dintre cei de la liceele teoretice intră o dată pe lună, la fel - 27% dintre cei de la liceele vocaţionale şi 20% dintre cei de la gimnaziile vocaţionale.

Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu din cadrul proiectului Socrates Adore - „Instruirea cititorilor adolescenţi, care întâmpină probleme în domeniul lecturii: Un studiu comparativ al bunelor practici din ţările europene“, realizat de trei profesori ai Colegiului ieşean „Richard Wurmbrand“ (Fundaţia Filocalia) - Raluca Ştefania Pelin, Brânduşa Silvia Chelariu şi Cristian Ovidiu Lucaci. Ei au întocmit un chestionar, aplicat unui număr de 400 de elevi ieşeni, din opt licee reprezentative. La una dintre cerinţe, de a numi o carte care le-a format adolescenţa şi de a scrie câteva rânduri despre modul în care s-a întâmplat asta, autorii au consemnat răspunsuri puerile, lipsite de consistenţă. Cei de la liceele industriale şi vocaţionale au numit cărţi din bibliografia obligatorie, greşind de multe ori numele autorului. Tabere literare şi vizionări de ecranizări

După întocmirea studiului, echipa ieşeană a cerut sprijinul catedrelor de limba română de la şcolile din ţară pentru a afla metodele prin care reuşesc să-i determine pe elevi să citească. Au obţinut 35 de astfel de cazuri, pe baza cărora vor întocmi studiul pentru România.

Taberele şi excursiile cu tematică literară, realizarea unui opţional dedicat lecturii, implicarea elevilor în dotarea bibliotecii şcolii, selectarea şi valorificarea unor texte literare în concordanţă cu preocupările elevilor, vizionarea de ecranizări, organizarea de întâlniri cu scriitori sunt câteva dintre cele mai interesante soluţii oferite de cei 30 de profesori care au participat la studiu. Ei au mai propus ca elevii să scrie texte literare pornind de la propriile lecturi, organizarea unor ore în care oferta de lectură să fie făcută de elevi ori dramatizarea unor texte literare. Rezultatele finale vor fi publicate în 2009

Fundaţia românească Filocalia participă la acest proiect în calitate de partener alături de instituţii din Germania, Belgia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Norvegia, Polonia, Elveţia, Italia şi Austria. Rezultatele centralizate vor fi prezentate şi discutate în cadrul conferinţei finale ce se va desfăşura în septembrie anul viitor, la Universitatea Lueneberg, din Germania, urmând a fi publicate în primăvara lui 2009.

Proiectul beneficiază de o finanţare de aproape 630.000 de euro, din partea Uniunii Europene şi a partenerilor săi. „În măsura în care documentul ADORE se va dovedi convingător, există şansa să influenţeze politicile educaţionale la nivelul UE“, a arătat profesoara Brânduşa Chelariu, unul dintre partenerii proiectului. MODELE OCCIDENTALE Germanii au introdus „paşapoartele pentru lectură“

La un seminar desfăşurat acum două luni în Ungaria, fiecare ţară participantă a prezentat două cazuri de bună practică în domeniul lecturii. Iată câteva dintre ele: > Educarea adulţilor de a le citi celor mici. Proiectul se numeşte Reading for children şi este foarte răspândit, în special în Statele Unite şi Canada: părinţii sunt instruiţi să le citească între o jumătate de oră şi o oră copiilor de 3-6 ani, în fiecare seară. Se dezvoltă astfel bazele creativităţii pentru întreaga viaţă. > În Germania există grupuri de tineri care se adună într-o sală de clasă cu saci de dormit şi citesc până dimineaţa. Tot aici s-au introdus „paşapoartele pentru lectură“ - tinerii citesc un număr de cărţi într-un anumit timp şi primesc puncte pentru paşaport, după verificarea prin teste computerizate. > Tinerii finlandezi au fost încurajaţi să citească timp de trei luni câteva ziare de calitate din oraş. Li se cerea apoi să realizeze propria cercetare pentru a confrunta perspectiva media cu realitatea înregistrată de ei, iar în lunile următoare intrau în corespondenţă cu ziariştii, pe respectivele teme.

> Un proiect de lungă durată s-a desfăşurat în Belgia: timp de 20 de ani s-a urmărit dezvoltarea abilităţilor, începând cu grădiniţa. În acest timp, s-au utilizat teste şi metode de eficientizare a lecturii. Proiectul este în curs de finalizare. „PERFORMANŢE“

S-a spart mitul naţiunii ce fabrică olimpici Raportul „România educaţiei, România cercetării“, publicat la jumătatea acestui an de Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, semnala faptul că mai toate performanţele obţinute de elevi la principalele evaluări internaţionale - la citire, matematică şi ştiinţe - se află mult sub medie. Era avut în vedere studiul PISA, realizat în anul 2000. „Mult mai îngrijorător este însă faptul că performanţele înregistrate de elevii noştri sunt semnificativ mai slabe decât cele ale elevilor din ţările vecine, recent intrate în UE, care au aproximativ aceleaşi condiţii socialeconomice ca România“, se arăta în raport.

Sistemul performant, producător de rezultate excepţionale la olimpiadele internaţionale, este o iluzie, mai spune raportul: „Rezultatele olimpicilor noştri sunt prea puţin relevante pentru sistem: ele reflectă excelenţa lor personală şi a câtorva profesori care-i pregătesc, nicidecum starea sistemului“.