Copii din 170 de şcoli din România şi 200 din alte ţări UE învaţă totul despre E-uri, falsuri alimentare, ce trebuie să-şi pună în pacheţel şi ce pot reclama la Protecţia Consumatorului.

Ce ar trebui să conţină pacheţelul cu mâncare, de ce nu sunt bune produsele de la fast-food, de ce nu e în regulă să bei sucuri acidulate, cum poţi alege o pâine, unde poţi să reclami serviciile proaste şi ce ascund etichetele făţoase. La toate aceste întrebări le răspund dascălii elevilor din peste 170 de şcoli din ţară şi 200 de peste hotare, unde se desfăşoară proiectul de formare şi educare a micilor şi tinerilor consumatori din şcoli. Pe scurt, „ora de alimentaţie”.

Câţiva profesori de la Şcoala Specială de Arte şi Meserii (SAM) nr. 3 din Bucureşti, sprijiniţi de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului (APC) din România, iau la rând şcoli din ţară - speciale sau din învăţământul de masă - ca să-i înveţe pe elevi cum să mănânce sănătos. În următoarea perioadă, profesorii români vor merge şi în alte ţări - precum Polonia, Luxemburg, Belgia, Spania, Franţa, Italia sau Bulgaria - care s-au înscris în proiectul făcut de ei.

„Nu ştiau, de exemplu, că nu sunt bune sucurile acidulate. Unii ne-au întrebat dacă e bine că mama lor pune «delicat» în mâncare, deci nu ştiau prea multe despre aditivii alimentari. Alţii ne-au întrebat ce ar trebui să mănânce ca să fie sănătoşi”, povesteşte Ana Elena Bolohan, directorul SAM nr. 3, unul dintre coordonatorii proiectului.

Mergând prin ţară, specialiştii implicaţi în proiect au văzut cum, din majoritatea şcolilor, au dispărut cantinele. „În puţinele unităţi în care mai există, elevii mănâncă sănătos. În toate celelalte, unde can tinele au dispărut, copiii aleg variante nesănătoase”, spune directoarea Bolohan, făcând un tur prin cantina propriei şcoli, unde copiii iau prânzul. Testul pâinii şi al ficatului

Eugen Irimia, profesor tot la SAM nr. 3 şi specialist în alimentaţie publică la APC, îi învaţă pe copii unde să se plângă atunci când întâlnesc o problemă. „Majoritatea elevilor ştiau că pot reclama o neregulă, dar nu ştiau şi unde. Le-am explicat că pot reclama, atunci când merg în vacanţe, camerele de hotel care nu au standardele cu care se laudă şi că, astfel, îşi pot primi banii înapoi. Sau dacă în camere e mucegai ori dacă masa primită pe cupoanele de vacanţă nu e corespunzătoare”, spune Irimia.

Ca să înţeleagă ce e bine să mănânci şi ce nu, profesorii le prezintă elevilor câteva experimente simple.

Primul este cel cu pâinea, aşa că profesorul Irimia face o demonstraţie. „Mai întâi te uiţi la culoare, care trebuie să fie arămie”, spune dascălul, sacrificând o pâine proaspătă. Apoi o rupe din nou şi e mulţumit că bulele de aer din pâine nu sunt prea mari, ceea ce înseamnă că dospirea s-a făcut cum trebuie. Din păcate, bucata pufoasă de pâine nu rezistă ultimului test, când profesorul apasă miezul cu un deget: „Vezi că n-a mai revenit la forma iniţială şi că s-a lipit? Înseamnă că pâinea are prea multă apă şi nu este bună. O pâine de calitate revine la forma iniţială, ca un burete”.

Un alt experiment care le place copiilor este cel cu ficatul. „Peste o bucată de ficat de pasăre turnăm o băutură carbogazoasă care le place foarte mult copiilor. Lăsăm până a doua zi şi vedem cum ficatul se macerează, se dezintegrează. Sau aceeaşi băutură o turnăm într-o toaletă murdară şi aceasta se va curăţa”, spune profesorul, specificând faptul că elevii înţeleg mai bine prin exemple.

Copiii din clasele I-IV prin care trec „profesorii de alimentaţie” primesc şi câte un pliant pentru pă rinţi, în care scrie cum să alegi produsele pentru pacheţelul pe care îl dau micuţilor la şcoală. Tot odată, li se prezintă informaţii despre falsurile alimentare, produse care nu respectă reţeta iniţială sau care conţin aditivi nesănătoşi.   Un pacheţel mai sănătos

Un sandvici, un pachet de biscuiţi sau un fruct, acesta este pacheţelul „regulamentar” pentru gustarea puştilor. „Din lipsă de timp, cei mai mulţi părinţi preferă să le dea copiilor bani, iar aceştia se opresc direct la fast-food. Dacă le pun totuşi un pacheţel, părinţii le fac sandviciuri cu salam şi le dau suc în loc de apă. E total greşit!”, explică specialistul.   Nu doar ce conţine pachetul e important. Profesorii spun că modul în care e împachetată gustarea contează. „Pentru sandvici, chiar şi pentru învelirea fructului, se poate folosi folie din plastic sau din aluminiu”, se arată în pliantul pentru părinţii.   După doi ani de implementare, profesorii cred că proiectul lor începe să dea primele roade. „Am fost în unele şcoli în care mai fusesem cu un an înainte. Aici, copiii, alţii decât cei pentru care am făcut trainingul, ne spuneau că au aflat de la colegii lor ce e bine să mănânce şi ce nu”, arată Eugen Irimia.   În ţară şi în UE

Până la sfârşitul anului şcolar, principalii traineri ai proiectului, Eugen Irimia, Viorica Irimia, Ana Elena Bolohan, Cristina Diaconescu, îşi adună economiile şi pornesc prin ţară, proiectul desfăşurându-se pe bază de voluntariat.   În perioada următoare, informaţiile vor ajunge şi în mai multe şcoli din Cluj-Napoca, Timişoara, Bistriţa, Iaşi, Râmnicu- Sărat şi Brăila. Pentru extinderea proiectului în afara graniţelor, profesorii au primit finanţare de la Uniunea Europeană, în urma unui concurs internaţional desfăşurat la Conferinţa Comenius din Valencia, Spania.

Pentru alte state, echipa celor care vor implementa proiectul trebuie să-şi a dapteze programul în funcţie de particularităţile de consum ale ţărilor UE.

„Nevoile consumatorului din alte ţări nu se deosebesc cu mult faţă de nevoile celui din România. Trebuie să punem însă mai mult accent pe fast-food, unde alte ţări au probleme mai mari decât noi”, a conchis profesorul Irimia.

"Copiii nu ştiau că nu sunt bune sucurile acidulate. Unii ne-au întrebat dacă e bine că mama lor pune «delicat» în mâncare." - Ana Elena Bolohan, director Şcoala SAM nr. 3 "Un copil cu o greutate normală poate să fie obez când creşte mare, din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase." - Eduard Adamescu, nutriţionist

EFECTE   Mănânci nesănătos în copilărie, te îngraşi la maturitate

Mănânci acum şi te îmbolnăveşti la maturitate, din cauză că primele urmări ale unei alimentaţii nepotrivite se văd în perioada adultă.

„Efectele nocive nu se prea văd la această vârstă. Dacă se face un abuz, apar indigestia sau durerile de stomac, dar acestea sunt cazuri izolate. Totuşi, la consumul excesiv de alimente care conţin lipide, apar obezitatea şi celelalte boli specifice care vin odată cu aceasta. Dar, în general, primele «simptome» se văd când elevii de azi cresc. Un copil cu o greutate normală poate să fie obez când creşte, din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase pe care le-a dezvoltat din copilărie, la şcoală sau acasă”, a explicat nutriţionistul Eduard Adamescu.

Dacă ar fi să facă un clasament al preferinţelor alimentare ale românilor, expertul Eugen Irimia începe cu mezelurile, continuă cu fast-foodul, cartofii prăjiţi şi sucurile carbogazoase.

Nici în ceea ce priveşte comportamentul de consumator, românul nu stă mai bine. „Se pă căleşte deseori la ambalaj. Dacă produsul are un ambalaj frumos, lucios, colorat, consumatorul îl preferă, chiar dacă produsul nu e bun. Un alt obicei prost al românului e că se lasă furat de promoţii. Cumpărăm orice e la reducere, cumpărăm foarte mult. Conform legislaţiei, produsele la pro moţie trebuie să aibă încă 60 de zile de valabilitate, timp în care să poate fi consumat în voie. Or, la noi, alimentele sunt vândute la pro mo ţi e pe ultima sută de metri de valabilitate”, mai spune expertul, avertizând că atât cei mici, cât şi cei mari trebuie să citească cu atenţie eticheta oricărui produs.