La Colegiul „A.D. Xenopol“, copiii conduc o pizzerie cu angajaţi plătiţi foarte bine . Serviciile sunt virtuale, iar organigrama nu e afectată de criză.
Pizzeria „Ryotto“ funcţionează după sloganul „Pufos, crocant… cum nici n-ai visat“, iar Monica Turcu, directoarea firmei, se asigură că toţi clienţii sunt mulţumiţi. O pizza costă între 18 şi 25 de lei, iar serviciile sunt ireproşabile. Claudiu Ştefan este „pizzaiolo“, adică bucătar, şi chiar dacă pretinde, în glumă, că a venit „tocmai din Italia“, rupe destul de bine limba română. Asta pentru că bucătarul, la fel ca toţi ceilalţi „angajaţi“, este elevul clasei a XI-a D de la Colegiul Economic „A.D. Xenopol“, din Bucureşti. Iar pizzeria lor este o firmă de exerciţiu, cu activitate virtuală.
Copiii fac practică la o întreprindere care se găseşte doar în programa şcolară şi care simulează activitatea unei firme adevărate. Pizzeria îşi desfăşoară activitatea „legal“, cu contracte - materiale didactice, iar firma a fost „inventată“ doar pentru orele de laborator la „Marketingul afacerilor“. Facturi de uz didactic Adunaţi în jurul mesei ovale din laboratorul-firmă, temperaţi de profesoara de specialitate Gabriela Simionescu, elevii povestesc despre afacerea lor, pe care o vor face cunoscută în tot Bucureştiul. „Păi, în fiecare zi dăm drumul la cuptor (rumoare generală). Facem reclamă firmei, producem, facem livrări la domiciliu, trebuie să ne luăm şi un scuter acuma... bine, virtual“, spune Monica, directoarea de la „Ryotto“, elevă în clasa a XI-a.
„Avem şi facturi, acte, ştampilă“, completează aceasta. „Sunt de uz didactic, să nu credeţi că avem falsuri…“, se alarmează profesoara Simionescu. Mândri de firma lor, pe care sunt convinşi că o vor pune pe picioare şi în realitate - după absolvirea liceului -, micii afacerişti scot pe masă materialele promoţionale: steguleţe, şorţuri pentru ospătari, o farfurie care urmează să fie personalizată, pixuri. Salarii fictive, angajaţi fericiţi
Chiar dacă afară e criză economică mondială, pizzeria din şcoală le oferă angajaţilor salarii mai mult decât motivante şi nu face restructurări. Dacă directorul primeşte 5.000 de lei pe lună, şefii de sală iau câte 3.500, contabila este plătită cu 2.500, bucătarul cu 300 de lei mai mult decât contabila, iar cei patru chelneri - cu câte 1.400 şi bonuri de masă. Nu pot să-şi cumpere nimic din banii câştigaţi, dar au satisfacţia că valoarea lor, ca angajaţi, fie doar pentru practica de laborator, este apreciată. „A trebuit să-i mai temperez, că şi-ar fi pus nişte salarii foarte mari! Oricum, ei le-au negociat. Au şi contracte de muncă!“, spune profesoara de marketing.
Când au de tranzacţionat ceva, intră pe internet şi, din lista celorlalte firme de exerciţiu din ţară, copiii aleg cu cine să facă operaţiunile. Dacă micii antreprenori se gândesc la o cifră de afaceri lunară de 25.000 de euro, în realitate, firma de exerciţiu a Colegiului „Xenopol“ abia dacă primeşte spon sorizări de 500 de lei, pentru produse de papetărie. „Şcoala ne pune la dispoziţie sala, calculatoarele, dar mai avem nevoie de hârtie şi alte lucruri“, explică Simionescu.
Pe lângă Ryotto SRL, copiii clasei a XI-a D au mai înfiinţat, de la începutul anului şcolar, şi New Trend SRL, o firmă de design vestimentar, şi Trendy Look SRL, una specializată în servicii de înfrumuseţare pentru „doamnele fiţoase“. „Piaţa e nemiloasă cu tinerii“
Dacă elevii sunt foarte entuziaşti şi îşi planifică din liceu afacerile, profesoara lor încearcă să-i ţină în frâu. „Succesul lor, după ce termină şcoala, depin de de piaţă şi, uneori, piaţa e nemiloasă cu tinerii. Ei sunt entuziaşti, chiar şi celor mai ghiduşi copii le captează atenţia o activitate de acest tip“. În ceea ce pri veşte criza economică, elevii-afacerişti nu se îngrijorează încă: mai au doi ani de şcoală şi un examen de bacalaureat care-i despart de afacerile reale.
SIMULARE
Un proiect educaţional de patru ani
- Conceptul de firmă de exerciţiu în liceele cu profil tehnologic a fost implementat, printr-un ordin al Ministerului Educaţiei, încă din 2004.
- Cunoscute şi sub numele de „întreprinderi simulate“, aceste firme virtuale sunt o metodă didactică inedită, al cărei scop este de a dezvolta competenţele antreprenoriale ale elevilor.
- Întreprinderile sunt afiliate unei centrale coordonatoare, cu sediul la Timişoara (Romanian Center Training Firms), care emite cereri de înregistrare şi autorizare a funcţionării firmelor şi chiar simulează activităţi desfăşurate de Camera de Comerţşi Industrie şi Registrul Comerţului.
- În anul şcolar 2007-2008, în toate şcolile din ţară au funcţionat aproape 900 de firme de exerciţiu. Activitatea acestora este obiect obligatoriu în programa şcolară.