International
EL PAIS: Navalnîi cere UE să includă cercul lui Putin pe lista celor pedepsiți pentru otrăvirea sa
Opozantul rus vorbește în fața Parlamentului European după ce și-a revenit din atacul chimic suferit în august. Opozantul rus Aleksei Navalnîi a cerut, vineri, în Parlamentul European ca Bruxelles-ul să includă cel mai îngust și mai intim cerc al președintelui rus Vladimir Putin printre persoanele sancționate pentru otrăvirea sa.
Navalnîi, care în august a suferit un atac cu o armă chimică și a fost în comă timp de o lună, a apărut prin videoconferință în faţa Comisiei pentru Afaceri externe a Parlamentului European în timpul unei sesiuni privind situația politică actuală din Rusia la care au participat și alți membri proeminenți ai societății civile din țara respectivă.
În luna octombrie, UE a aprobat impunerea de sancțiuni pentru cazul Navalnîi mai multor membri proeminenți ai administrației ruse, care este considerată responsabilă pentru atacul cu agentul neurotoxic din familia Noviciok.
Șase înalți oficiali ruși, inclusiv șeful serviciilor secrete, se numără printre cei cărora li s-a interzis accesul pe teritoriul UE și cărora li se vor îngheța activele într-unul dintre statele membre. UE îi consideră "implicaţi în tentativa de asasinare comisă împotriva lui Navalnîi".
Opozantul consideră că sancțiunile adoptate până în prezent de UE vizează doar persoanele care sunt responsabile din punct de vedere tehnic de "lucruri rele". "De exemplu, în cazul meu", a spus opozantul. Dar Navalnîi crede că i-au lăsat nepedepsiți pe adevărații responsabili politici de atacuri precum cel suferit de el sau cel care aproape l-a costat viața pe fostul spion rus Serghei Skripal și pe fiica acestuia, Iulia.
"Nimeni în Rusia sau la Kremlin nu ia în serios sancțiunile europene", a avertizat Navalnîi. Și a reamintit că în porturile Monaco sau Barcelona unele "dintre cele mai scumpe iahturi" ancorate acolo aparțin oligarhilor ruși foarte aproapiaţi de puterea de la Moscova.
Navalnîi a cerut ca "cercul lui Putin să devină adevărata țintă a sancțiunilor". "Nu are sens să-i sancționăm pe coloneii sau generalii care abia călătoresc în jurul lumii și care nu au active sau conturi bancare în UE", crede supraviețuitorul atacului chimic. Vladimir Kara-Murza, președintele Fundației "Boris Nemțov", s-a exprimat în aceeași linie în timpul comisiei parlamentare. "Este timpul să oprim această ipocrizie", a spus el.
Kara-Murza salută faptul că UE a lansat un proiect de sancțiuni individuale pentru încălcări ale drepturilor omului similar cu așa-numita lege Magniţki adoptată de SUA în 2012 după moartea într-o închisoare rusă a lui Serghei Magniţki. Norma va permite să se impună sancțiuni direct celor responsabili pentru încălcări fără a adopta o pedeapsă generală împotriva țării. "Nu atingeți Rusia și loviți-i pe nemernici", a rezumat grafic Ilia Iaşin, șeful municipalității ruse Krasnoselski în fața Parlamentului European. Iaşin consideră că sancțiunile bine direcționate și personale "pot da o lovitură bună prosperității aliaților lui Putin".
Oponenții consideră, de asemenea, ca fiind crucială reacția internațională la alegerile legislative din septembrie viitor, în care se tem că vor fi blocați de regimul Putin. "Dacă cineva nu are voie să se prezinte, rezultatul alegerilor nu ar trebui să fie recunoscut", a cerut Navalnîi. UE a refuzat deja în august să recunoască rezultatul alegerilor din Belarus, alegeri presupus frauduloase care au acordat victoria liderului la putere, Aleksandr Lukașenko, și pe care mulți observatori l-au interpretat ca un precedent pentru ceea ce se poate întâmpla în Rusia.
Kara-Murza a asigurat că există în prezent "328 de deținuți politici" în Rusia. Și s-a întrebat dacă Putin este la fel de popular, precum indică unele sondaje, "de ce nu permite alegeri libere?" Politicianul rus crede că o generație întreagă de tineri nu a avut niciodată ocazia de a experimenta alegeri libere. Și el este convins că schimbarea în țară va veni tocmai datorită impulsului acestei generații.
Recomandările noastre
