Londra recunoaște că a mai rămas puțin timp și că negocierile sunt "într-un moment foarte dificil", după amenințarea din partea Franței de a acționa unilateral cu privire la cotele de pescuit.

Franța a amenințat că va respinge acordul comercial post-Brexit și a complicat situaţia în ultima fază a negocierilor de la Londra. Disputele privind cotele de pescuit ale flotei franceze în apele britanice s-au interpus din nou într-un moment cheie, când vântul sufla, finalmente, în favoarea unui acord în primele ore ale zilei de joi.

Un purtător de cuvânt din Downing Street a recunoscut că negocierile sunt "într-un moment foarte dificil" și că a rămas foarte puțin timp pentru a apropia pozițiile. Purtătorul de cuvânt menționat anterior a asigurat că Regatul Unit nu intenționează să renunțe la "principiile sale fundamentale pentru recâștigarea suveranității și asta include sistemul nostru de subvenții de stat şi controlul apelor noastre teritoriale".

Negociatorul șef al UE, Michel Banier, ar putea reveni temporar la Bruxelles pentru a actualiza cele 27 de situații critice. Premierul Boris Johnson va discuta probabil telefonic cu președinta Consiliului European, Ursula von der Leyen, în speranța de a debloca negocierile.

Dar mingea se află în terenul președintelui francez Emmanuel Macron, care şi-a surprins compatrioţii şi străinii cu amenințarea sa de a acționa unilateral dacă va considera că acordul este în detrimentul țării sale. Intervenția franceză a fost văzută ca "destabilizatoare" nu numai de către negociatorii britanici, ci și de irlandezi, care au considerat că acordul era, în sfârșit, la îndemână.

"Nu putem fi toți negociatori în același timp, trebuie să avem încredere în echipa noastră de negocieri", a declarat premierul irlandez Micheál Martin. Ministrul său de Externe, Simon Coveney, a călătorit chiar la Paris pentru a-și exprima disconfortul provocat de intervenția franceză și pentru a cere sprijinul deplin al echipei conduse de Michel Barnier, într-un semn neobișnuit de dezbinare în cadrul blocului comunitar.

Coveney a venit să-l avertizeze pe omologul său francez, Clément Beaune, că un "dezacord" cu privire la problema pescuitului ar crea "o mare tensiune politică, întreruperi semnificative, costuri ridicate, stres și acuzaţii între Londra și Bruxelles".

În capitala comunitară, interpretarea este mai nuanțată. Pe de o parte, Franța a fost întotdeauna cea care a avut cea mai dură poziție de negociere cu privire la problema Brexit, încă din prima zi. Nu s-a temut să o repete și să avertizeze, de fiecare dată când se apropia un moment decisiv, că nu va accepta un acord prost. Pe de altă parte, Celor 27 le convine, ca poziție de negociere, să aibă un "ogru" (monstru legendar - n.tr.). Irlanda, cea mai interesată de un acord, a fost complet intransigentă în timpul negocierilor care au afectat granițele și Irlanda de Nord, iar cele 26 de ţări din UE i-au fost alături în mod constant.

Dar, de fapt, Palatul Elysee vrea să își acopere şi spatele. Ambasadorii de la Bruxelles au fost informați în aceste săptămâni cu privire la progresele înregistrate. În negocierea anterioară, în faza finală, echipa lui Barnier a cerut să se intre "într-un tunel", ceea ce în argoul local însemna să continue negocierile cu Londra, dar pe întuneric, fără a fi nevoie să informeze capitalele despre fiecare pas și cu o marjă de acțiune pentru sarcini dureroase. Deși acest mecanism poate fi esențial pentru un acord, este de asemenea periculos. O ştie şi Spania, care s-a trezit la ieșirea din tunel cu un articol a cărui interpretare juridică, în cazul Gibraltarului, a considerat-o inacceptabilă și care a dus la o amenințare mult mai concretă de veto decât cea a Franței acum. Macron dorește, în cazul pierderii controlului pentru câteva zile, ca poziția lui să fie foarte clară și, de asemenea, să avanseze cât mai mult teren înainte de a ceda, relatează Pablo R. Suanzes de la Bruxelles.

Revolta politică a Franței a fost reactivată după o vizită a premierului Jean Castex la Bolougne-sur-Mer, lângă Calais, unde le-a promis pescarilor "solidaritate națională" și și-a reiterat refuzul de a accepta "un acord cu orice preț". Castex a spus că populațiile de coastă ale Europei nu pot deveni "pioni" sacrificați în jocul de șah al viitorului acord comercial.

Pescuitul a devenit principalul obstacol în negocieri, alături de cerința "condițiilor de concurență echitabile" a UE în materie de subvenții de stat, transparență fiscală și standarde de muncă și de mediu. Deși sectorul pescuitului reprezintă doar 0,1% din PIB-ul britanic (cu o cifră de afaceri anuală de 1,6 miliarde de euro și 24.000 de locuri de muncă directe), acesta este un capitol extrem de simbolic în cadrul negocierilor, având în vedere insistența Marii Britanii asupra recuperării controlului asupra frontierelor, legilor și apelor sale teritoriale.

Londra a pretins, încă de la început, să lase negocierile în domeniul pescuitului în afara acordului comercial post-Brexit și să se stabilească anual cotele de acces la apele sale teritoriale pentru flota UE, în principal franceză și irlandeză. UE a insistat asupra necesității de a include problema pescuitului în pachetul general al negocierilor și de a ajunge la un acord pe termen mai lung care să permită flotelor o anumită "predictibilitate".

Punctul de plecare nu putea fi mai departe: guvernul britanic a cerut "repatrierea" a până la 80% din capturile din apele sale teritoriale, în timp ce UE a oferit 15% până la 18%, cifră considerată "ridicolă" de către Londra. Negociatorul britanic David Frost a scăzut ștacheta la 60% săptămâna aceasta, iar unele surse spun că reducerea ar putea ajunge chiar la 50%.

"Am crezut că suntem într-un punct foarte bun miercuri, toată lumea folosindu-şi energiile pentru ca acordul să aibă succes", au declarat surse din echipa britanică de negocieri pentru "The Daily Telegraph". "Dar francezii au făcut această intervenție în ultimul moment și au destabilizat conservatorii. A fost un mare pas înapoi".

În afară de problema pescuitului, există încă diferențe în insistența UE cu privire la "același nivel de joc" și în mecanismele de garantare a acestuia de îndată ce acordul intră în vigoare. Guvernul britanic consideră că unele dintre revendicările Bruxelles-ului - în special cele referitoare la ajutorul de stat și cu atât mai mult în situația critică creată de pandemie - sunt o ingerință în suveranitatea sa.

Se pare că negociatorii au stabilit pentru duminică seara sau luni dimineața noul termen. Purtătorul de cuvânt al conservatorilor din Camera Comunelor, Jacob Rees Mogg, a amenințat între timp cu un nou vot cu privire la controversata lege a pieței interne. Michel Barnier a avertizat în prealabil că, dacă Parlamentul britanic revine la vot asupra "clauzelor ofensive" cuprinse în textul legal respectiv (cu încălcarea deschisă a protocolului pentru Irlanda de Nord cuprins în acordul inițial Brexit), negocierile ar intra într-o "criză" definitivă.

https://www.elmundo.es/internacional/2020/12/04/5fca688021efa083798b45f9.html

Traducerea: Rodezia Costea/rcostea/cciulu