Marele Bazar din Teheran, simbol al puterii şi priceperii comerciale milenare a iranienilor, a devenit, luni, un loc al confruntărilor violente. Forţele speciale ale poliţiei au folosit gaze lacrimogene la intersecţia străzilor Ferdowsi şi Jomhouri-ye Islami, în centrul Teheranului, împotriva zecilor de tineri care aruncau spre ei cu pietre sau cu tot ce găseau la îndemână. Contestatarii – între care unii strigau „Iranieni, iranieni, susţineţine!” – s-au dispersat după ce poliţiştii au început să înainteze spre ei.

Înregistrări video postate pe reţele de socializare par să arate şi alte confruntări între nemulţumiţi şi poliţişti la Teheran.

O sursă diplomatică a notat că „manifestaţii de o amploare variabilă au fost înregistrate la Teheran în cursul zilei (de luni)”. În acelaşi timp, a apreciat că „informaţiile difuzate pe reţelele de socializare trebuie să fie tratate cu cea mai mare prudenţă”.

Interesant de remarcat este că s-au auzit şi strigăte de afară cu palestnienii şi vociferări împotriva implicării Iranului în războiul din Siria, Iranul oferă un tribut greu de vieţi omeneşti în conflictul din Siria în care pompează sume importante de bani.

Rialul slab face opoziţia puternică

Deprecierea rialului (moneda naţională iraniană – n.r.) s-a accelerat după anunţarea, în mai, a retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul încheiat în 2015. Acest fapt deschide calea consolidării sancţiunilor economice americane impuse Iranului. Deşi europenii nu au rupt încă tratatul, şi nici Teheranul, firmele internaţionale ezită să se mai implice în Iran, ameninţate fiind de „Sabia lui Damocles” americană.

Rialul iranian şi-a pierdut aproape 50% din valoare în şase luni, iar bancnota verde de un dolar valorează acum aproximativ 85.000 de riali pe piaţa paralelă.

În mod tradiţional conservator, puternicul „bazar” a susţinut Revoluţia islamică din 1979. Ulterior şi-a folosit influenţa, în mai multe rânduri, cu scopul de a respinge proiectele politice pe care le consideră împotriva intereselor sale.

 „Exigenţele comercianţilor din Bazar sunt legitime. Ei vor ca situaţia pieţei de schimb să fie clarificată o dată pentru totdeauna”, a declarat pentru agenţia Isna Abdollah Esfiandari, şeful Consiliului Central de Administrare a Bazarului din Teheran.

Comercianţii „protestează fa ţă de nivelul ridicat al şomajului, fluctuaţia devizelor străine (…), blocarea mărfurilor la vamă şi lipsa unor criterii clare de vămuire şi faţă de faptul că, în aceste condiţii, ei nu pot să ia decizii şi nici să-şi vândă bunurile”, adaugă Esfiandari.

 

S-a lăsat liniștea în piață

Pe străzile acoperite ale Marelui Bazar, în apropiere de Piaţa Ierburilor (Meidoun-é Sabzeh), nu era deschis niciun magazin, iar grilaje metalice erau trase.

„Aşa e în tot bazarul”, a dat asigurări un vânzător de covoare, în vârstă de 46 de ani, care a crescut în magazinul familiei. „E prima oară în viaţa mea când văd aşa ceva”, a subliniat el.

„Totul este legat, (deprecierea monedei naţionale) afectează toate sectoarele economiei”, a adăugat el.

„Magazinele sunt închise de (luni) dimineaţa”, a declarat alt vânzător de covoare. „Scutierii au intervenit (luni) dimineaţa” contra unei manifestaţii a celor din bazar, „au arestat doi oameni şi a revenit calmul”.

 

Nicio copie a scrisorii nu a fost publicată

Un important general iranian a atenţionat împotriva oricărei tentative de „a cădea la înţelegere cu SUA”, după publicarea unor informaţii în presă cu privire la existenţa unor „militanţi politici” care îi cer Republicii Islamice să-şi reconsidere poziţia faţă de Washington.

„Toată lumea ştie astăzi că a face compromisuri cu SUA înseamnă moartea Revoluţiei islamice”, a declarat generalul Mohammad Ali Jafari, comandantul Gardienilor Revoluţiei (armata de elită iraniană), citat de agenţia Isna. „Dacă nu spunem că (acţiunea autorilor scrisorii) este o trădare, trebuie să spunem că ea deschide calea spre concesii făcute inamicilor”, a subliniat generalul.

Duminică, ziarul reformator Etemad a publicat un articol despre o scrisoare adresată „înaltelor autorităţi” ale Republicii Islamice de către circa o sută de „militanţi politici” iranieni, dintre care mulţi locuiesc în străinătate, care îi cer Iranului să facă „un gest” ce ar atesta deschiderea sa de a angaja discuţii directe cu Washington-ul.

 

„Piaţa Secundară de Schimb”

Într-o încercare de a opri deprecierea rialului, Guvernul a impus anterior o rată de schimb oficială fixă – 1 dolar = 42.000 de dolari iranieni. Aceasta este imperativ să fie folosită în importuri, însă mai mulţi importatori se plâng de mai multe săptămâni că Banca centrală întârzie să le acorde devizele de care au nevoie în realizarea tranzacţiilor lor.

În faţa nemulţumirii populare, mai mulţi oficiali iranieni au făcut anunţuri cu caracter economic luni. „Oamenii trebuie să ştie că, chiar în condiţiile cele mai critice, se vor acorda suficiente devize la nivel oficial în vederea furnizării de bunuri esenţiale şi vitale”, a declarat prim-vicepreşedintele Eshagh Jahangiri, citat de agenţia oficială Irna. Guvernatorul Băncii centrale Valiollah Seif a anunţat la televiziunea de stat înfiinţarea unei pieţe „secundare” de schimb – ale cărei contururi urmează să fie definite, care le va permite anumitor importatori să-şi procure devizele de care au nevoie de la exportatori „non-petrolieri”, fără să treacă prin Banca centrală.