Efectul provocărilor Turciei: parteneriat militar între Franța și Grecia
- Tudor Borcea
- 27 februarie 2020, 08:00
Ministrul francez al Armelor, Florence Parly, s-a întâlnit la Atena cu omologul său Nikolaos Panagiotopoulos pentru a defini acordul unui parteneriat strategic evocat de Emmanuel Macron.
La sfârșitul lunii trecute, în timp ce-l primea pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Franța și Grecia se vor angaja „într-un parteneriat strategic de securitate”, după ce a condamnat „intruziunile și provocările Turciei” în Marea Egee.
Săptămâna aceasta, ministrul francez al Armelor, Florence Parly, s-a întîlnit cu ministrul grec al Apărării, Nikolaos Panagiotopoulos, pentru a defini precis acest acord de parteneriat strategic anunțat de liderul de la Elysee, care va fi semnat în luna iunie.
„Voi discuta cu omologul meu grec despre conținutul viitorului acord de parteneriat”, a declarat Parly pentru cotidianul grec To Vima. Ea a adăugat: „Franța intenționează să fie alături de Grecia pentru a o ajuta să facă față tensiunilor multiple din Marea Egee și estul Mediteranei”.
În Marea Egee, fricțiunile dintre forțele turcești și cele ale Greciei sunt monedă curentă, în special privind insula Imia (Kardak pentru turci) care face obiectul unor vii dispute între Ankara și Atena privind suveranitatea. Dispută care, în trecut, aproape a degenerat în confruntare militară (în 1987 și în 1996)
În privința Mediteranei orientale, activitățile Turciei în zona economică exclusivă a Republicii Cipru, unde se află importante rezerve de gaz natural, alimentează în mod egal tensiuni între Nicosia (care poate conta pe sprijinul Greciei) și Ankara.
Iar memorandumul cu privire la frontierele maritime semnat de guvernul de uniune națională al Libiei și de Turcia, care-i permite acesteia din urmă să-și extindă semnificativ suprafața platformei continentale și să facă activități de prospecție gazieră în zona economică excluzivă a Republicii Cipru, a pus gaz peste foc.