Datoria internă de stat a Republicii Moldova creşte în medie cu circa 10 milioane de lei (jumătate de milion de dolari) pe zi. Ritmul este mai mult decât îngrijorător: de 24 de ori mai mare decât cel din 2015, notează Mold-Street. În doar trei luni, din ianuarie până în martie, datoria internă a crescut cu 959,1 milioane lei, faţă de 150 milioane lei – plusul din 2015, fiind cea mai mare rată de indexare din ultimii ani. Totodată, exporturile s-au prăbuşit, ceea ce poate fi explicat şi prin faptul că ţara nu mai are ce exporta.

„Situaţia din economie şi din finanţele ţării este foarte gravă. În lipsa unei finanţări externe, Guvernul este forţat să emită hârtii de valoare pentru a se împrumuta pe piaţa internă şi a putea achita la timp pensiile, salariile etc”, a declarat expertul economic Sveatoslav Mihalache, potrivit publicaţiei citate. Pe de altă parte, nimeni nu mai este dispus să crediteze guvernul de la Chişinău, după furtul miliardului de dolari din băncile moldoveneşti, o fraudă echivalentă cu 12% din PIB-ul ţării. Nici măcar România nu mai dă bani, de teamă că ar putea fi din nou furaţi.

Finanţările externe au fost blocate

În noiembrie 2015, preşedintele României a suspendat acordul de împrumut în valoare de 150 milioane de dolari pentru Moldova, iar premierul Dacian Cioloş a condiţionat acordarea unei tranşe de aplicarea unor reforme în sistemul bancar. Şi finanţatorii internaţionali – Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional – au întrerupt acordul cu Republica Moldova, până când lucrurile se vor clarifica peste Prut. „Când vom fi siguri că nu vor mai exista fraude în sectorul bancar, atunci vom relua asistenţa financiară”, a declarat recent directorul Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer.

Din cauza corupţiei ridicate şi a instabilităţii politice, şi investitorii fug de această ţară. În aceste condiţii, BM prognozează o creştere a economiei moldoveneşti de doar 0,5 la sută în 2016. Prea puţin, în condiţiile în care ţara a încheiat 2015 cu o inflaţie – record de 13,6%, dar şi cu o scădere economică de 0,5%. Potrivit experţilor, principalul factor care a atenuat şocurile economice din 2015 a fost deprecierea monedei naţionale cu 25%, care a descurajat importurile. Totuşi, presiunile inflaţioniste vor persista şi, cel puţin pe termen scurt, piaţa de muncă nu se va redresa, spun experţii.

Şoc fiscal pe încă 10 ani

În aceste condiţii, nivelul sărăciei va continua să crească, deşi pragul depăşeşte 40% din populaţie. Relevant este că banii primiţi din afara ţării contribuie cu peste 17% la veniturile unei gospodării, potrivit statisticilor locale. „Ceea ce vedem noi acum în economia Republicii Moldova este preţul pe care îl plătiţi pentru frauda din sectorul bancar. Atestăm o încredere a investitorilor la cel mai scăzut nivel, mai pesimist decât a fost vreodată”, a mai spus Kremer. Potrivit altor experţi, furtul miliardului va genera un șoc fiscal pentru încă 10 ani.

Sărăcirea populaţiei va continua, întrucât tot cetăţenii vor trebui să suporte costurile „pentru salvarea” celor trei bănci prin care s-a scurs miliardul de dolari. Banca Naţională a Moldovei a decis să acorde 13,7 miliarde lei (693 milioane dolari) celor trei bănci, iar banii vor fi rambursaţi din bugetul de stat, în 25 de ani şi cu dobândă de 5% anual. Sunt voci care spun că Republica Moldova ar putea fi zguduită curând de un alt şoc, printr-un atac „raider” la cea mai mare bancă, Moldova- Agroindbank.

Privatizări ciudate

Pentru a mai face rost de bani, statul moldovenesc a început să vândă din active. La începutul acestei luni, a vândut 85 la sută din acţiunile deţinute la Magazinul Universal Central UNIC din Chişinău, dar şi o parte din infrastructura aeroportului (Aeroport Catering). Se suspectează însă că în spatele cumpărătorului Unic ar sta tot oligarhul Vlad Plahotniuc. „Urmează CTC-Tutun şi alte active valoroase, încă sub controlul statului. Observaţi că pentru UNIC s-a plătit exact atât cât a cerut statul. Pentru că vânzătorul şi cumpărătorul e aceeaşi persoană, urechile căreia se vor ivi din off-shore-uri”, a declarat omul de afaceri Viorel Ţopa, citat de Jurnal.md.