Autoritățile din județele Constanța și Tulcea se confruntă cu un caz în care un escroc nu poate fi depistat, deși a înșelat patru primari și mai mulți patroni de firme care au terminale de încărcare a telefoanelor mobile – PayPoint.

Înarmat cu tupeu, escrocul și-a ales un nume de magistrat, Ionuț Popescu – procuror DIICOT, și a început să sune pe la diferite primării. A reușit să vorbească cu patru edili. Pe doi i-a și păcălit, au precizat, pentru „Evenimentul zilei”, surse din rândul anchetatorilor.

„Mi-a zis să-i fac un document oficial”

La sfârșitul săptămânii trecute, „procurorul” i-a convins să-i dea date confidențiale despre firmele din comune care au terminale PayPoint pe primarul din comuna constănțeană Mereni, Gheorghe Chiriac, și pe primărița din comuna Saraiu, Dorinela Irimia.

„A sunat la Primărie și, apoi, pe telefonul meu. Mi-a zis că are nevoie de datele agenților economici cu terminal de încărcare a cartelelor telefonice. Apoi, așa cum mi-a solicitat, am și întocmit un document oficial adresat DIICOT cu informațiile cerute”, a mărturisit Dorinela Irimia. Primărița ne-a spus că a așteptat până seara sosirea „domnului procuror”. Falsul lucrător DIICOT a sunat, între timp, și la firmele din Saraiu. Uneia dintre vânzătoare i-a spus să nu umble, timp de o oră, la aparatul care emite codurile de reîncărcare, pe motiv că „vine în control”.

„Prosteala” a durat până a doua zi, atunci când primărița a apelat la șeful de post care a întrebat la DIICOT – Constanța despre „enigmaticul” domn Popescu. De la DIICOT ni s-a comunicat că este un procuror Popescu, dar nu la Constanța”, a adăugat Irimia. Ea s-a arătat revoltată de faptul că „autoritățile, fie DNA, fie DIICOT, obișnuiesc să ceară date prin telefon” și de aceea l-a crezut pe escroc. La Primăria Mereni nu l-am găsit pe edilul Gheorghe Chiriac. În schimb, Ileana Călin, agentul agricol al primăriei, ne-a confirmat că „domnul procuror” a sunat și acolo.

Edilii vigilenți

Primarul din comuna Poarta Albă, Vasile Delicoti, pare mai „versat” la capitolul înșelăciuni. El spune că nu s-a lăsat păcălit de escroc, atunci când l-a sunat, joia trecută.

„Pe raza comunei e penitenciarul și cam știm ce fac deținuții pe acolo. M-a sunat și pe mine, la Primărie. Am zis că mă interesez. Mi-am dat seama că e ceva necurat la mijloc aşa că am luat legătura cu doi poliţişti şi cu un fost angajat al penitenciarului Poarta Albă. Omul mi-a spus că ar putea fi vorba de un deținut. Am verificat imediat la DIICOT Constanța, iar procurorii de acolo mi-au spus că nu au niciun coleg cu numele Popescu Ionuț. Escrocul m-a sunat apoi pe telefonul mobil şi am văzut de pe ce număr mă apelează. Când l-am luat la rost, spunându-i că este un şarlatan, mi-a închis telefonul”, ne-a spus Vasile Delicoti.

Nici Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca, județul Tulcea, nu s-a lăsat păcălit. Acesta a fost „încercat”, de același „procuror DIICOT”, chiar la începutul acestei săptămâni.

Atenționarea DIICOT

Procurorii DIICOT s-au sesizat în acest caz și lansează un apel pentru întărirea vigilenței primarilor și administratorilor de firme care dețin terminale de tip PayPoint. Terminalele sunt folosite pentru încasare plăţi facturi, rate, încărcare electronică cartele telefonice, transfer de bani.

DIICOT atenționează că solicitarea datelor prin telefon nu este o manieră de lucru proprie procurorilor. Reprezentanții instituției atrag atenţia primarilor şi administratorilor societăţilor comerciale să nu ofere prin telefon informaţii de acest gen, să verifice informația la unităţile DIICOT teritoriale şi să anunţe imediat poliţia.

Avertismentele SRI și MAI

Cartele preplătite (prepay) nu mai pot fi interceptate, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea 82/2012, cunoscută drept Legea „Big Brother”, în septembrie, anul acesta. Înainte de această decizie, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior, a avertizat, întrun interviu acordat „Evenimentului zilei”, că utilizarea cartelelor prepay conduce la apariția unor fenomene precum: fraude, înșelăciuni, șantaj, amenințare etc. Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților și ale celor care cumpără și folosesc cartelele preplătite. Scopul reținerii datelor era transmiterea lor, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave. Și ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a precizat că, după interzicerea interceptărilor, infractori din alte state, inclusiv teroriști, au achiziționat cartelele prepay din România.