De câţiva ani, tema fuziunii şi a consorţiilor universitare se află pe buzele rectorilor, însă sunt puţini cei care şi-au asumat acest pas. Anul acesta, este posibil ca lucrurile să se schimbe, dacă noii rectori vor vedea în acest demers soluția la câteva dintre problemele universităţilor de stat: numărul mic de studenţi, dificultea de a intra în topuri internaţionale şi lovitura de imagine primită odată cu ierarhizarea universitară.
Cine vrea să facă pasul
În anul recent încheiat, şi-au anunţat intenţia de fuziune Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" cu Politehnica Timişoara, Universitatea de Arte din Târgu Mureş cu cea de Medicină şi cu "Petru Maior". La fel, Universitatea de Nord din Baia Mare a anunţat fuziunea cu cea Tehnică din Cluj-Napoca.
Stimulentele financiare de la bugetul de stat, creşterea în ierarhia universitară, reducerea costurilor prin unificarea unor servicii- sunt câteva dintre avantajele acestei măsuri.
Dumitru Oprea, fost rector al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, apreciază că o universitate născută din fuziune capătă automat o altă forţă.
El declara în 2011 că "dragostea de scaune" a împiedicat până acum astfel de iniţiative.
Finanţarea urmează elevul
Învăţământul preuniversitar va fi marcat de o serie de modificări începând cu acest an. Una dintre cele mai importante este aplicarea principiului "finanţarea urmează elevul". Concret, statul va plăti costul standard per elev (între 2.000 şi 3.000 de lei pe an) şi şcolilor private. "Obligaţia statului român este aceeaşi pentru toţi copiii, indiferent dacă aleg să meargă la o şcoală privată sau de stat", a spus ministrul Educaţiei Daniel Funeriu.
El a mai precizat că aplicarea principiului ”finanțarea urmează elevul” este menită să încurajeze concurenţa între şcoli, dat fiind faptul că instituţiile cu elevi mulţi vor beneficia de sume mai mari de la buget.
Modificarea care îi afectează cel mai mult pe profesori, mai ales pe cei începători, este renunţarea la concursul de titularizare şi la cel de suplinire. De acum, angajările se fac direct în şcoli, pe bază de examen şi interviu. Profesorii angajaţi vor semna contracte pe perioadă determinată, până la obţinerea definitivatului. Cei care au definitivatul sunt angajaţi de şcoli pe perioadă nedeterminată.
Teama de nepotisme
"Cred că va scădea mult numărul tinerilor care se vor orienta spre meseria de profesor. Decât să bată pe la uşile directorilor, mai bine vor face acelaşi lucru, dar la companii, unde salariile sunt mai mari. Oricum, directorii vor fi tentaţi să facă angajări pe alte criterii decât calitatea şi s-ar putea să nu ai nicio şansă dacă nu ai pe cineva care să pună o vorbă bună", spune Elena D., profesor la o şcolă din Capitală.

70.000 de elevi din România învaţă în şcoli private acreditate
CITIȚI ȘI:

  • Cele opt schimbări majore ce vor influenţa şcoala românească în 2012
  • Reforma învăţământului agricol: şcoli profesionale reînfiinţate, din 2012
  • Ministerul Educaţiei a decis unde se poate organiza "clasa zero" și cum sunt „pedepsite” liceele catastrofă la BAC