Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Ioana Lupea: "Dosarul "Zambaccian" este compromis. Din vina cui? Nastase si-a gasit scaparea in Constitutie, protectoarea vechii ordine".
Curtea Constitutionala a hotarat ca legea in baza careia Adrian Nastase a fost pus sub urmarire este neconstitutionala.
Articolul acuzat de fostul premier a fost promovat de Monica Macovei si prevede ca pentru cercetarea fostilor membri ai guvernului nu este necesar avizul presedintelui.
Constitutia obliga insa la acordul prealabil al parlamentului sau al presedintelui Romaniei pentru fapte savarsite in exercitiul functiunii. Instanta ar putea retrimite dosarul „Zambaccian” la DNA si recomanda reluarea procedurilor de la zero.
Multe probe sunt insa lovite de nulitate si este greu de crezut ca decizia Curtii Constitutionale, care deschide perspectiva unui final fericit pentru Adrian Nastase, nu va afecta grav memoria martorilor, in jur de o suta, audiati de DNA.
Dosarul „Zambaccian” este compromis. Din vina cui? Curtea a sanctionat o contraventie la Constitutie, DNA a respectat Legea raspunderii ministeriale, iar Monica Macovei logica, modificand-o.
Dupa incetarea mandatului, fostii ministri sunt simpli cetateni, fara mantia protectoare in fata justitiei, destinata doar demnitarilor in functie. Constitutia din 1991 a fost conceputa pentru a-i ocroti pe demnitari impotriva abuzurilor politice, de posibile reflexe ale totalitarismului comunist.
Desi, in 13 ani de practica a democratiei, niciun politician nu a fost prigonit in justitie pentru opiniile sale, la modificarea din 2003 principiul a fost pastrat. Dar dintr-un alt motiv: nevoia legiuitorilor de aparare impotriva consecintelor legale ale propriilor fapte. Este adevarat ca Monica Macovei a fost imprudenta, dar eliminarea privilegiului imunitatii pentru un fost demnitar nu era fireasca, necesara?
Tot ceea ce este de bun-simt astazi in Romania nu este insa si constitutional. Adrian Nastase nu este singurul care a apelat la Curtea Constitutionala atacand legi aprobate de parlament.
Au facut-o recent Dan Ioan Popescu si Dan Voiculescu, primul in incercarea de a-si scapa averea de sechestru, ultimul urmarind stergerea stampilei „politie politica” aplicata de CNSAS pe dosarul sau de la Securitate.
Lista continua: George Copos, Serban Mihailescu, judecatoarea Maria Huza. Nu dreptatea este ceea ce cauta toti acestia in Constitutie, ci linistea vechii ordini aparate de Legea fundamentala.
Recursul la Constitutie a devenit un fapt curent si nu pentru ca romanii, de la fratii Camataru la Traian Basescu, s-au transformat peste noapte in legalisti convinsi.
Arbitrajul Curtii Constitutionale a devenit necesar odata cu ciocnirea dintre vechea ordine postrevolutionara, nici comunism, nici democratie liberala - in care, printre altele, legislatorii elaborau legile exceptandu-se de la aplicarea lor - si statul de drept, modern si integrat european.
Aceasta coliziune este si sursa puterii Curtii Constitutionale, institutie cu rol conducator in stat in ultimii doi ani, pe care si-o va pastra atat timp cat Legea fundamentala va ramane aceeasi. Orice progres, ca articolul promovat de Monica Macovei, va fi sanctionat si blocat de judecatorii Curtii Constitutionale care judeca in spiritul Constitutiei, adica al unor vremuri revolute.
Recomandările noastre
