Fărîmițarea Dreptei merge netulburată înainte. Desemnarea lui Cristian Diaconescu în postura de candidat PMP este o confirmare că Dreapta va avea cel puțin doi pretendenți la funcția de președinte al României: Klaus Iohannis și Cristian Diaconescu.
Vor fi, cu certitudine, mai mulți. Deși s-ar putea să fie cam târziu, există o soluție care poate preveni disoluția Dreptei, o poate elimina chiar, îndepărtând, astfel, un pericol ce poate fi fatal la alegerile prezidențiale din toamnă. Ideea nu este originală, ci este celebră în Statele Unite ale Americii. Ea a fost pusă ieri pe tapet, într-un moment oportun, de platforma conservatoare inliniedreaptă. net și cred că merită toată atenția noastră.
Este vorba despre organizarea unor alegeri preliminare pentru desemnarea prezidențiabilului Dreptei (celebrele ”Primaries” la care recurg atât Partidul Republican, cât și Partidul Democrat din SUA ). La aceste alegeri ar urma să voteze membrii partidelor care se revendică de la dreapta, activiștii, simpatizanții lor și alegătorii care împărtășesc aceste valori. Desigur, un astfel de proces implică resurse materiale și un efort consistent de organizare, dar are meritul de a oferi un răspuns la cele mai multe dintre problemele Dreptei, o parte din ele identificate de inliniedreaptă. net. Să vedem, așadar, de ce ar fi utile alegerile preliminare:
1 Elimină tensiunile dintre politicienii de dreapta care își doresc să candideze la președinție. În acest scrutin se vor putea înscrie toți politicienii care-și doresc să ajungă la Palatul Cotroceni. Învinșii nu vor putea contesta dreptul câștigătorului de a candida, pentru că acesta va avea în spate legitimitatea votului popular, iar contestatarii săi își pot periclita cariera politică, dacă ar nesocoti voința alegătorilor.
2 Campania electorală de dinaintea alegerilor preliminare va fi o bună repetiție pentru cea de la prezidențiale. Candidații vor merge în teritoriu, își vor prezenta ofertele electorale, iar alegătorii de dreapta vor vota în cunoștiință de cauză.
3 Majoritatea segmentelor care compun în prezent electoratul de dreapta (liberal, democrat-liberal, favorabil președintelui Băsescu etc.) vor fi mobilizate. O competiție onestă, supravegheată de societatea civilă, va face din câștigător un prezidențiabil legitim. O astfel de modalitate de desemnare a sa va atrage la urne și alegători care, în momentul de față, nu s-au decis dacă vor vota, în special din mediul urban. O prezență mare la scrutinul preliminar îi va conferi acestuia o legitimitate sporită și în fața prezidențiabilului Stângii.
4 Partidele de dreapta vor intra în competiție directă, iar acest lucru va ajuta la testarea capacității lor de a strânge voturi.
5 Negocierile de culise între grupuri restrânse de politicieni, sondajele măsluite și manipulatoare, sau presiunile grupurilor de interese politico-economice vor conta mai puțin în stabilirea prezidențiabilului Dreptei. Acestea vor avea un cuvânt de spus în stabilirea candidaților, dar desemnarea câștigătorului va fi atributul celor care vor veni la vot. Alegerile preliminare vor fi cel mai serios sondaj de opinie, cu cel mai reprezentativ eșantion.
6 Procesul de coagulare a Dreptei va fi, după cum spuneam, favorizat. PDL și PNL, partide care își propun să fuzioneze până la 1 august, își vor putea testa aderența la electorat, vor putea negocia în baza unui raport de forțe de necontestat. Ar dispărea astfel multe dintre tensiunile apărute deja, în special la nivel local. Cele două formațiuni vor ști cu exactitate care sunt cei mai credibili lideri în ochii electoratului de dreapta și îi vor putea plasa pe funcții viitoare (premier, miniștri etc.), în cazul în care candidatul Dreptei ar deveni președinte, majoritatea parlamentară s-ar reconfigura și ar fi instalat un guvern de dreapta.
7 Reforma clasei politice va avea și ea de câștigat, deoarece ierarhia stabilită în alegerile preliminare va permite tragerea pe linie moartă a unor politicieni mai puțin credibili, în baza unor criterii legitime: integritate, competență, credibilitate.
Recomandările noastre
