De la 1 ianuarie, sacoşele din material care nu este biodegradabil, oferite gratuit de mai toate magazinele, vor fi taxate cu 0,2 lei.
Pungile din plastic nu vor mai fi oferite gratis în magazine începând din prima zi a acestui an. Guvernul a decis aşa printr-un act normativ ce prevede ca producătorii să achite câte 0,2 lei pentru fiecare pungă confecţionată din materiale care nu sunt biodegradabile. Costurile s-ar putea răsfrânge astfel la retaileri şi apoi la clientul final.
Comercianţii pot ocoli această mă- sură prin introducerea pungilor biodegradabile sau din hârtie, practică aplicată deja de Billa şi de Angst. „Poate că această măsură va duce la o folosire mai raţională a pungilor, la folosirea lor la întreaga capacitate“, se gândeşte Ştefan Pădure, vicepreşedintele lanţului Angst. El nu crede însă că „hipermarketurile vor renunţa să le ofere clienţilor acest serviciu“ şi spune că şi până acum aşa-zisele pungi din plastic oferite gratis de comercianţ i erau de fapt plătite de consumator, fiind incluse în adaosul comercial. Cine plăteşte?
Directorul Angst se arată însă nemulţumit faţă de lipsa normelor metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care introduce taxa pe pungă. „Nu există norme metodologice. Nu se specifică cine plăteşte: comerciantul, producătorul sau consumatorul. Se lasă loc la interpretări“, adaugă Pădure.
Retailerii sunt de părere că ultimul cuvânt îl vor avea clienţii. „Consumul pungilor din plastic depinde de reacţia clienţilor români. Dacă vor accepta să dea aceşti bani, sacoşele vor rămâne în circulaţie“, e de părere şi Adrian Manolache, secretar general al Asociaţiei Reţelelor Comerciale din România. Nu le car în braţe
În ultimele zile ale anului trecut, când supermarketurile erau pline-ochi, cumpărătorii nu auziseră încă de ordonanţa guvernului. „Nu ştiam că va fi aşa. Dar asta e, vom plăti, că doar nu le-om duce în braţe“, spune un client al Carrefour. Dacă ar fi întrebat casiera, aceasta i-ar fi spus că da, într-adevăr, „de la 1 ianuarie pungile se plătesc. Se vor scoate astea, vor pune din alea ecologice care se vor plăti“, ne-a confirmat femeia. Ea nu ştie sigur cât va fi preţul de achiziţie, dar crede că vreo 5 bani. La Billa, punga mare, galbenă, din plastic, costă de ceva vreme 7 bani. Oamenii mai în vârstă, deprinşi cu economiile şi cu penuria de ambalaje din vechiul regim, sunt încă obişnuiţi să vină cu pungile de acasă. În cazul în care au uitat, clienţii preferă să folosească pungile subţiri şi transparente pe care le pot lua gratis de la raionul de fructe. NĂRAV ROMÂNESC O pungă pe zi, timp de 20 de minute
Potrivit unui studiu, un român foloseşte zilnic cel puţin o pungă, dar nu mai mult de 20 de minute. Un procent considerabil din numărul pungilor din plastic utilizate ajunge pe spaţiile verzi, în canalizări, în ape sau pe stradă. Fostul ministru al mediului Attila Korodi a analizat mai mult de jumătate de an posibilitatea de a descuraja utilizarea acestui tip de ambalaje. „Dacă în 2006 puteam vorbi despre punerea pe piaţă a peste 1.300.000 de tone de ambalaje, care mai apoi devin deşeuri, azi vorbim despre o creştere cu cel puţin 30% a acestora. Dacă ne referim la pungile din plastic, numărul acestora se ridică, anual, în România la circa cinci miliarde de bucăţi“, a declarat în urmă cu două luni, fostul ministru al mediului Attila Korodi. Irlanda, ţara în care plasticul reprezenta un sfert din gunoiul aruncat zilnic, a introdus taxa de 15 eurocenţi pe pungă încă din 2002. Măsura a determinat reducerea cu 90% a numărului de pungi folosite zilnic de irlandezi.
Recomandările noastre
