Creșterea economică se poate revigora, prin ieftinirile generate de scăderea TVA și prin diminuarea taxelor, ce vor lăsa românilor mai mulți bani la dispoziție, consideră economiștii.

Noul Cod Fiscal va aduce schimbări radicale în taxarea persoanelor fizice și a întreprinderilor, în perioada 2016 - 2019, potrivit datelor prezentate ieri de ministrul de Finanțe, Darius Vâlcov, și premierul Victor Ponta. Proiectele de Cod Fiscal și de Cod de Procedură Fiscală au fost dezbătute ieri pentru prima oară în ședința de Guvern.

Planurile Guvernului implică reducerea substanțială a principalelor taxe care îi nemulțumesc în prezent pe români: contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accizele și chiar o reducere a cotei unice. Relaxarea fiscală ar fi singura șansă a României de a se relansa economic în principal prin creșterea consumului, spun reprezentanții mediului de afaceri consultați de Evz. Pe de altă parte, și impactul bugetar pe care îl presupun aceste măsuri este consistent, așa încât trebuie bine fundamentate, atrag atenția economiștii.

PUNCTE TARI

Scăderea TVA

Taxa pe valoarea adăugată ar urma să scadă cu 4 puncte, în 2016 și 2 puncte, în 2018. „Propunerea scăderii TVA general la 20% nu poate decât să ne încălzească, deoarece asta înseamnă creşterea consumului şi relansarea economiei”, a declarat pentru Evz Sorin Minea, președintele patronatului Romalimenta. „Scăderea TVA în industria alimentară este una dintre singurele şanse pe care le avem pentru relansare economică. În clipa în care scazi preţurile, consumul creşte, mai spune Minea.

Mărirea consumului duce la angajări. Pentru a putea face creșteri salariale trebuie să crească vânzările, ca să crească vânzările trebuie să crească consumul, ca să crească consumul trebuie reduse prețurile. Salariile se măresc în clipa în care ai de unde să le dai”, a mai comentat Sorin Minea. Astăzi şi la stat şi la privat, salariile sunt plafonate din cauza scăderii consumului, a completat acesta.

Acciză mai mică la benzină și motorină

Acciza la motorină va scădea cu 20%, de la 1897,08 lei /1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri, diferența fiind de 300 de lei la mia de litri (minus de 20%). De asemenea, acciza la benzină scade cu până la 18%. Practic, statul nu face altceva decât să renunțe la supraacciza de 7 eurocenți, care re­pre­zin­tă exact scăderea pro­pusă, numai că au­toritățile au dorit să spună asta într-o altă formă, a comentat pentru EVZ Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri.

Cum o mare parte din consumul de motorină s-a mutat în afara țării, odată cu scăderea accizei, transportatorii ar putea reîncepe să alimenteze în țară, a mai spus secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri. Singura condiție ca toate acestea să se întâmple ar fi însă ca și benzinarii să fie de acord să scadă prețul la benzină și motorină, a mai spus Radu Dinescu pentru EVZ.

Reducerea cotei unice și anularea impozitului pe dividende

Guvernul vrea să reducă cota unică de impozit pe venit și profit de la 16%, cât este în prezent, la 14%, din 2019. Alături de celelalte scăderi de taxe, măsura ar putea crește atractivitatea României în ochii investitorilor străini. În aceeași cate­gorie se în­ca­drează re­nun­țarea la impozitul pe di­vi­dende, din 2016.

În zonă, România este una din țările cu una din cele mai mici cote de impozit pe venit și profit, 16%, concurată însă de Bulgaria, care are o cotă de numai 10%. „O cotă unică de 14% o vedem bine, însă trebuie să existe sustenabilitatea veniturilor publice”, a comentat Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afcaeri din România.

Se renunță la taxa pe stâlp

Din 2016, măsura, îndelung contestată de oamenii de afaceri, ar urma să fie anulată, a anunțat Guvernul. În prezent aceasta reprezintă 1% din valoarea de evaluare a construcțiilor speciale deținute de companii. „Taxa pe stălp, cum a venit aşa se şi duce. A fost introdusă, fără nuanțe, fără diferențieri, fără a înțelege ce înseamnă o construcție specială într-o industrie sau alta. De exemplu, în agricultură nu te apuci să impozitezi toate silozurile, toate rampele de încărcare”, a mai comentat Cristian Pârvan.

Primul plan multianual

Relaxarea fiscală propusă de Guvern arată că Executivul merge pe o direcție bună, este de părere economistul Aurelian Dochia. „Este pentru prima oară când, pentru acest fel de modificări, se are în vedere un orizont mai larg de timp, perioada 2016 – 2019. Modul de abordare este foarte bun chiar dacă unele măsuri vor fi greu de implementat și vor fi amânate”, a mai spus economistul citat.

18% ar urma să fie cota de TVA începând din 2018, potrivit planurilor Guvernului

PUNCTE SLABE

Cum va fi compensată scăderea TVA

„Din păcate, nu este vorba de măsuri foarte bine fundamentate. Trebuie văzut cum va fi compensată această scădere de venituri la buget. Nici scăderea de CAS cu cinci puncte în 2014 nu a fost foarte bine gestionată, în condițiile în care acum guvernanții încearcă să obțină de la Comisia Europeană acordul pentru un deficit bugetar mai mare. Astfel de măsuri trebuie să fie cântările bine înainte de a fi luate”, a comentat Radu Crăciun, economistul șef al BCR.

Legat de scăderea taxei pe valoarea adăugată. „De obicei, creșterile de taxe sunt reflectate în prețuri, dar scăderile de taxe mai puțin, deoarece comercianții încearcă să își maximizeze porfiturile,  sau scad prețurile, dar mai puțin decât scăderea de taxe”, a mai spus el.  

Crește deficitul bugetului asigurărilor sociale

Statul vrea să scadă și contribuțiile sociale, cu 5 puncte în total, la angajat și angajator din 2017. Dar bugetul asigurărilor sociale are cu un deficit destul de îngrijorător, așa că ar trebui văzut cum poate fi compensată această mă­sură, atrage atenția Radu Crăciun.

„Scăderile de impozite ar trebui făcute pe seama di­minuării economiei gri și să nu conducă la o scădere a veniturilor bu­getare. Este adevărat că în prezent avem încă una din cele mai mare cote de contribuții sociale din Uniunea Europeană, dar și veniturile bugetare sunt la unul din cele mai mici niveluri raportat la produsul intern brut din Uniunea Europeană”, mai consideră Radu Crăciun.  

Măsurile depind de creșterea PIB-ului

Măsurile sunt foarte am­bițioase, dar pentru a putea fi suportate de Guvern este nevoie ca economia să crească accelerat. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla, spune economistul Aurelian Dochia. „Am văzut că astfel de mă­suri, care au presupus scăderi de taxe, nu au condus la o mai bună confirmare la plată din partea oamenilor de afaceri așa că nu cred că vom avea venituri mai mari la buget dintr-o mai bună colectare”, a mai comentat Aurelian Dochia.

35 de miliarde de lei ar urma să fie impactul brut al relaxării fiscale. Impactul net a fost calculat la circa 16 miliarde de lei

Alte măsuri incluse în proiectul de Cod Fiscal

•  Reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24% în prezent la 9% începând cu  1 ianuarie 2016;
• Microîntreprinderile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au peste 2 salariați, inclusiv; impozitul va fi de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat și de 3% + 1530 lei trimestrial, pentru microîntreprinderile care nu au salariați;
• Obligația de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri;
• Scăderea cu 15,38% a accizelor pentru bere, cu 70% a accizelor pentru vinuri spumoase și cu 30% a accizelor pentru alsool etilic;
• Guvernul va introduce impozitarea clădirilor în funcție de destinație și va renunța la impozitarea în functie de statutul juridic al proprietarului;
• Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă
• Între 0,08 % 0.2%, față de cota actuală - 0,1 %; cota impozitului pe clădiri nerezidențiale, va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%;
• Consiliile locale pot majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan,  impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%;
• Impactul brut al măsurilor propuse de Guvern, asupra bugetului va fi de 35 de miliarde de lei, iar impactul net de 16 miliarde de lei.

O lună pentru dezbateri cu mediul de afaceri

„S-a lucrat foarte mult la acest proiect şi anul trecut, s-a discutat foarte mult cu reprezentanţii mediului de afaceri, dar niciodată nu suntem siguri de formă până nu o discutăm de zece ori”, a declarat ieri premierul Victor Ponta. Premierul a completat că timp de o lună de zile cele două proiecte vor fi dezbătute în comisiile de specialitate, cu mediul de afaceri cu reprezentanţii contribuabililor.

„Peste o lună, după ce toate ministerele dau avize, trimitem proiectul în Parlament. În Parlament se discută din nou, în Senat şi Camera Deputaţilor. Ideal este să adopte Parlamentul aceste noi Coduri până la sfârşitul sesiunii şi să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016”, a declarat premierul la începutul şedinţei de Guvern.