România ar putea depăși statele vecine, din punct de vedere economic, dacă va reuși să profite de situația de conflict dintre Rusia și Ucraina. Estimările Fondului Monetar Internațional indică o creștere economică de 3,1% pentru România, mai mare decât cea a Poloniei sau Ungariei. Pentru a reuși, țara noastră are nevoie de o bună absorbție a fondurilor europene, de o monedă stabilă și de investiții străine.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă ca în acest an, 2023, economia României să înregistreze de 3,1%. Chiar cu o estimare de mai modestă precum cea a Comisiei Europene, care indică un avans de 1,8%, economia României ar fi peste cea a Poloniei, creditată cu 0,7%, şi a Ungariei, care se confruntă cu mari probleme şi o inflaţie accelerată.

O astfel de creștere ar urma unui deceniu în care România, una dintre cele mai sărace țări ale Uniunii Europene (UE), a redus decalajele față de statele vecine. Conform datelor oficiale, țara noastră este pe cale să devină a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia, arată o analiză Reuters.

Eurostat arată că PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021. Este o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.

În opinia economiștilor, perspectivele de creștere ale României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi de relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce Budapesta şi Varşovia sunt în dispută cu Comisia Europeană, legat de respectarea statului de drept. Din cauza acestor dispute, Polonia și Ungaria sunt pe cale să piardă ajutoarele prevăzute prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

Pe de altă parte, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.

Fondurile europene vor juca un rol important

Zilele acestea, premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul vrea să acceseze peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană. România are la dispoziție fonduri europene în sumă de aproximativ 90 de miliarde de euro care vor trebui cheltuite până în 2027.

Mai mult, progresele înregistrate de București în domeniul reformării Justiției au determinat Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007.

„Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune”, a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Estimările agențiilor de rating

Mai multe agenții de rating, între care și S&P, acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade. Acestea sunt în aşteptarea reducerii deficitului fiscal și spun că se aşteaptă la un progres cu reformele convenite pentru a obţine fondurile europene.

Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv care va contribui la dezvoltarea economică. Comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice, leul românesc este mult mai sigur ca monedă. În aceste condiții, având în vedere și salariile mai mari mulți cetăţeni ungari se reorientează spre locuri de muncă din orașele din zonele industrializate din vestul României.

„Aceasta este o evoluţie complet nouă şi aş atrage atenţia oricui în Ungaria faţă de o nouă depreciere a forintului sau o absenţă a majorării salariului minim”, a declarat Sandor Baja, director pentru Cehia, Ungaria şi România la firma de recrutare Randstad.

Conform unui sondaj Reuters, majoritatea economiştilor se aştepată la o nouă depreciere semnificativă a forintului ungar în 2023, în timp ce cursul de schimb al leului românesc va scădea doar uşor.

Firmele din Ucraina, Rusia și Belarus se reorientează spre România

Pe de altă parte, mai multe companii străine şi-au relocat activitatea din Rusia şi Ucraina în ţările vecine cu costuri reduse. Astfel, investiţiile străine în perioada ianuarie - octombrie au ajuns la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE. Un sondaj din 2022 realizat de firma de consultanţă Ernst&Young indica faptul că jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România. Este vorba despre afaceri în domeniile logistică şi lanţuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenţia de a investi.

„Suntem optimişti că investiţiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate şi de fondurile europene”, a spus Alex Milcev, partener la E&Y Romania.

Mai mulți oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului au declarat, pentru Reuters, că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina. Valoarea acestor investiții a fost estimată la 705 milioane de euro. Una din firmele care a decis să se mute în România este producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres. Compania a anunţat că va investi 650 de milioane de euro pentru a construi o uzină la Oradea. Firma finlandeză a analizat peste 40 de posibile locaţii şi a urmărit în special care este forţa de muncă disponibilă, avantajele logistice, sursele de energie regenerabilă şi accesul la reţeaua de căi ferate.

În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul ridicat de cont curent, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii.  Analiza precizează că reducerea deficitului fiscal va fi dificil de realizat înainte de alegerile din 2024.