Mandatul tehnocratei Raluca Prună, la Justiție, a lăsat sistemul penitenciar din România în aer, la propriu. Asta după ce i-a dat foc, la propriu, astă-vară, și a urcat pârnăiașii pe acoperișuri. Prună a recunoscut că a mințit UE, când a spus că situația din pușcăriile noastre s-a remediat. A încercat să dreagă busuiocul reglementând că deținuții care își ispășesc pedepsele în regimuri nonconforme cu recomadările UE vor primi trei zile „câștig”, la fi ecare lună de detenție executată. Și doar cu condiția asumată să fie băieți buni și să nu dea în judecată statul pentru traiul inuman din pușcărie. O mită legislativă! Și, astfel, s-a creat un exod al pușcăriașilor către închisori „grele”. Deținuții au de ales între varianta cu detenție grea, dar cu eliberare condiționată mai rapidă și noi atacuri la CEDO

Şansele ca România să evite amenda de 80 de milioane de euro pentru condiţiile degradante din închisori sunt tot mai mici. Zeci de deținuți din toată țara își mobilizează avocații să asalteze CEDO cu plângeri, în perioada următoare, ca răspuns la proiectul de lege cu care Ministerul Justiției vine să le compenseze o zecime din suferinţă, fără a revizui, însă, controversata procedură a eliberării condiţionate. La Craiova, se pregăteşte deja prima acţiune împotriva statului român vizând încălcarea dreptului la un proces echitabil în cazul eliberărilor condiţionate. Şi tot la Craiova, hotărârile de amânare ale Judecătoriei generează cel mai mare exod al deţinuţilor dintr-o puşcărie, culmea, tocmai una în care condiţiile de detenţie sunt aproape de cerinţele europene. Un jurnalist și un avocat, ambii condamnați pentru infracțiuni economico-financiare și încarcerați la Craiova, ne dezvăluie ce se întâmplă, acum, în penitenciare.

FOTO: Raluca Prună

Dosare penale pentru toată Secția Penală

Semnalul de revoltă împotriva judecătorilor SPA îl dă avocatul Adrian Dragomirescu, şi el încarcerat la Pelendava. „Vom sesiza mai întâi Curtea Constituţională în legătură cu dreptul discreţionar al judecătorului de a refuza eliberarea condiţionată doar pentru că el nu şi-a format convingerea că deţinutul se poate reintegra în societate. Apoi, vom selecta câteva zeci de motivări de amânare redactate de către judecătorii craioveni în cel mai profund dispreț față de prevederile legii și vom porni cu ele, în premieră, o acțiune la CEDO privind încălcarea dreptului la un proces echitabil în cazul eliberărilor condiționate”, a declarat pentru EVZ Adrian Dragomirescu. Avocatul-deţinut mai spune că demersul se va finaliza cu plângeri penale împotriva judecătorilor craioveni care resping eliberările condiţionate pe criterii „abe rante şi nelegale”, fiind vizată laolaltă şi ministresa Raluca Prună care, în opinia lui Dragomirescu‚ a arătat acelaşi dispreţ faţă de drepturile fundamentale ale con damnaţilor. Astfel, cu toţii vor fi acuzaţi de abuz în serviciu.

FOTO: Adrian Dragomirescu

Suprapopularea, la mâna instanțelor

Există în România promotori activi ai dreptului european, cum sunt avocatele Maria Vasi și Manuela Gornoviceanu. Ambele sunt cunoscute în spaţiul public pentru tenacitatea cu care susţin eliminarea din Codul Penal a literei d, art. 100, care le permite judecătorilor să se pronunţe subiectiv asupra eliberării condiţionate. Într-un material publicat pe juri.ro, Manuela Gornoviceanu semnala încă de anul trecut faptul că primul pas spre decongestionarea puşcăriilor poate fi făcut foarte uşor de către judecătorii de la secţiile penale. „Nu este nevoie de măsuri legislative. E suficient ca instanțele naționale să aplice criteriile de liberare condiționată indicate de către Uniunea Europeană prin Recomandarea 22/2003”, arată avocata. ARDOR, o organizaţie non - guvernamentală proaspăt înfiinţată la Craiova, va monitoriza respectarea drepturilor fundamentale în procedura penală a instanţelor şi va sprijini din punct de vedere juridic această revoltă a eliberărilor condiţionate. ONG-ul caută să antreneze în luptă astfel de oameni.

Pușcăriașii din Craiova aleg banii

Aşa-numita măsură compensatorie mai rău i-a întărâtat pe puşcăriaşi. Aceștia o așteptau, la pachet, măcar cu o revizuire a eliberărilor condiționate, ceea ce, în scurt timp ar putea reduce simţitor din suprasarcina spaţiilor de detenţie. Oferta tehnocratei Raluca Prună, însă, s-a limitat la o deducere de trei zile pentru fiecare lună de pușcărie executată și se adresează doar deținuților care încă nu au pe rolul CEDO cereri pentru despăgubiri băneşti. Potrivit art. 5, alin. 4, din proiectul de lege, toţi deţinuţii vor semna declaraţii pe proprie răspundere că au reclamat sau nu instanţelor de judecată chinurile din detenţie. Vor fi verificaţi, şi doar cei care nu s-au plâns şi nici nu au de gând s-o facă, vor beneficia de cele trei zile deduse. „Asta e mită legislativă!”, acuză jurnalistul Bogdan Berneanu, fost reporter la Adevărul și la mai multe publicații locale din Dolj, deţinut la penitenciarul craiovean Pelendava.

FOTO: Bogdan Berneanu, reporter din pârnaie

Ce-a dat Prună cu o mână ia Justiţia cu două

„Ştiu că mulţi vor refuza trocul. Vor întinde mâna la cele câteva mii de euro de la CEDO, dintr-un calcul simplu. Deducerea de trei zile te apropie mai mult de termenul eliberării condiţionate. Doar că aici, la Craiova, o mână de magistrați a tiranizat instituția eliberării condiționate și te așteaptă la Judecătorie ca <> amânărilor. Amânări cu sutele, împotriva oricăror dovezi de îndreptare ale deţinutului şi la toate nivelurile de pedeapsă. Așa că, iată socoteala: ce-ți dă doamna Prună cu o mână, îți ia Judecătoria cu două, prin amânări. Răspuns final din puşcării: < Nu, nu, mulţumim. Să vină banii de la CEDO! >“, spune Berneanu.

Judecătorii de la „SPA” pun pe fugă deținuții

Greu de crezut, dar practica discreționară de la Judecătoria Craiova în cazul eliberărilor condiționate, cunoscută de toată lumea, produce un efect constant de depopulare a penitenciarului Pelendava. Pușcăriașii se răresc de la o săptămână la alta. În fiecare zi de luni, spun sursele noastre, se răspândesc care-ncotro prin țară, înghesuiți într-o dubă de transfer care-i duce în căutarea eliberării condiționate. Berneanu explică ciudățenia: „Te vei holba la o astfel de fotografie a exodului, întrebându-te de ce ar fugi deținuții atât de crispați tocmai din cea mai prietenoasă, poate, pușcărie românească. Pentru că la Găești, Brăila sau Oradea, îi așteaptă magistrați care tratează eliberarea condiționată nu cu sânge rece, ca la Craiova, ci cu fibră umană și cu înțelepciune. Așa încât, opt din zece deținuți sunt redați societății la primul termen de judecată”. Jurnalistul dezvăluie că, de luni bune, suma completelor penale de la Craiova este numită generic de către pușcăriași „Secția Penală de Amânări”. Adică, acronimic: SPA.

Festival de înjurături la adresa doamnei Prună

Amăgiţi de Raluca Prună cu proiecte de graţiere şi măsuri alternative, deţinuţii cu drept de vot, cel mai probabil, au votat masiv cu PSD la scrutinul parlamentar. Așteptările sunt pe măsura votulului, căci refrenul care colindă pușcăriile, de pe 11 decembrie încoace, este: „PSD, PSD oprește amânările!”. Deblocarea eliberărilor con diţionate la instanţe este revendicarea curentă a deţinuţilor, constată din spatele gratiilor jurnalistul Berneanu. „Hrana, serviciile medicale sau permisiile sunt nevoi mărunte pe lângă coşmarul eliberărilor condiţionate. La ora asta, peste o mie de deţinuţi aflaţi în amânare fluieră a pagubă prin puşcării până la următorul termen de liberare condiţionată. Aici e un adevărat festival de înjurături la adresa doamnei Prună, care a venit la guvernare cu un zâmbet de mumă pentru condamnaţi şi a plecat cu un rânjet de ciumă”, mai spune Berneanu. Raluca Prună lasă moștenire noii puteri politice două măsuri de „importanță crucială” pentru reformarea sistemului penitenciar: suspendarea lucrărilor științifice și tăierea pachetelor suplimentare de Paște și Crăciun pentru deţinuţi.

Ce sfidează judecătorii

Capitolul IV, din Recomandarea 22/2003, stabilește cerințele ce trebuie îndeplinite de sistemul de liberare discreționar. Criteriile, se precizează la pct. 18, trebuie să fie realiste, în sensul că: „Este obligatoriu să se țină cont de personalitatea deținutului și de condițiile sociale și economice, precum și de accesibilitatea programelor de reintegrare”. Dar mai nimic din toate acestea nu este luat în seamă de către judecătorii craioveni. Motivațiile de respingere ale acestora trimit, fără excepție, la „restul de pedeapsă rămas până la termen” și, eventual, la „gravitatea faptei”, ca și cum eliberarea condiționată ar fi un prilej pentru rejudecarea cauzei.