Primul ministru francez Manuel Valls si-a anuntat aseara demisia din functie si inscrierea in cursa pentru prezidentialele de anul viitor, candidatura devenita posibila in urma retragerii din competitie a lui François Hollande.

Valls a ales pentru a face anuntul sala de onoare a primariei de la Evry, localitate din periferia pariziana unde a fost ales primar inainte de a ocupa functii mai inalte. Alegerea nu se rezuma la referintele sale electorale. Evry este o localitate dificila, un amalgam multietnic de la care Valls, fiul unor refugiati spanioli, se reclama. Ceea ce vrea sa transmita in acelasi timp este faptul ca el este candidatul care poate uni toate tendintele stangii si toate comunitatile Frantei. In discursul sau de candidatura, lucrat pe indelete, Manuel Valls a facut indelung referire la lupta impotriva rasismului, antisemitismului, impotriva islamofobiei, sentimente pe care le atribuie principalilor sai competitori din dreapta spectrului politic. Cuvintele sale au fost intarite de o punere in scena extrem de elaborata premierul fiind inconjurat de reprezentanti ai tuturor comunitatilor, varstelor, categoriilor sociale.

Discursul lui Valls a trasat de altfel si principalele axe ale viitoarei sale campanii, atacand frontal pilierii programului lui François Fillon : reducerea drastica a numarului de functionari, suprimarea programului de lucru de 35h, cresterea varstei de pensionare, reformarea sistemului de asigurari sociale. Doar ca nu a explicat ce propune si cum va face in viitorii 5 ani ceea ce n-a facut in ultimii ani in care a ocupat functia de ministru si prim ministru.

Ambitia lui Manuel Valls dateaza inca din campania precedenta, cand s-a prezentat la primarele socialiste pe care le-a pierdut cu brio in fata lui François Hollande. Desemnarea lui in primul cabinet ca ministru de Interne a fost o trambulina pe care a folosit-o cu succes. Numindu-l premier, Hollande a sperat sa ii blocheze ascensiunea si in mare parte a reusit, pentru ca imagine premierului s-a degradat odata cu cea a presedintelui, chiar daca nu in egala masura.

Situatia la stanga esichierului politic nu este insa prea clara. 7 candidati s-au inscris deja la primarele care se vor juca totusi intre Manuel Valls si Arnaud Montebourg : primul, mai degraba social-liberal, al doilea, combatant veteran impotriva mondializarii si invenatatorul conceptului de « produs in Franta », fost ministru si el, cu accente mai degraba socialiste decat social democrate.

Problema este insa mult mai grava pentru stanga franceza pentru ca principalii candidati se afla in afara primarelor organizate de socialisti.  Jean-Luc Melenchon, cu un progarm de extrema stanga, redutabil tribun, se situeaza in sondajele de opinie pentru prezidentiale in pozitia a treia, dupa François Fillon si Marine Le Pen. Emmanuel Macron, fost ministru al economiei in guvernul lui Manuel Valls, situat pe largul bulevard de centru dintre republicani si socialisti, aduna si el in jur de 10 procente in sondajele actuale situandu-se pe un onorabil loc 4…

Primarele socialiste sunt programate la mijlocul lui ianuarie, perioada de campanie este asadar extrem de scurta. Intre timp, la Matignon va fi numit un nou prim ministru, cu un mandat restrans caci va avea la dispozitie doar 5 luni inainte de alegeri.

Europa: Valls a declarat ca doreste refondarea UE, pe de o parte, si rezistenta in fata mondializarii pe de alta, subiect care face parte din ADN-ul programului rivalului sau, Arnaud Monteburg.

Politica externa: Discursul lui Manuel Valls a dat de inteles ca isi doreste o confruntare cu America lui Trump si Rusia lui Putin, cu care candidatul dreptei, François Fillon, pare mai degraba dispus sa compuna pentru a face fata terorismului international.